Dacă la finalul anului trecut unul din trei orădeni făcea plăţile către Primărie online, provocarea pentru acesta an este creşterea proporţiei la jumătate dintre contribuabili.
Direcţia Economică din Primărie şi-a prezentat bilanţul de final de an şi proiectele pentu 2020, în cadrul unei conferinţe de presă la care au paricipat directorul Eduard Florea şi adjuncţii Simona Vlad şi Sorin Iacob.
Între realizările principale cu care se laudă economiştii este gradul mare de încasare a debitelor curente, ajuns la 94%, faţă de 91% şi 93%, vârfurile din ultimii cinci ani. Asta în condiţiile în care masa impozabilă este în creştere, din 2015 încoace.
„Investiţiile în imobiliar sunt în creştere, se vede foarte bine din creşterea masei impozabile imobiliare”, spune Iacob.
Numărul de clădiri a crescut cu 11% din 2015 până în 2019 iar numărul de maşini, cu 18% în acelaşi interval, ajungând la peste 79.000 de automobile deţinute de persoane fizice şi peste 33.000 de maşini ale persoanelor juridice.
„Sectorul auto creşte cel mai mult, pe fondul emiminării taxelor de poluare”, spune adjunctul Iacob, precizând că cele mai multe maşini aduse în Oradea sunt second-hand.
Terenuri agricole
Impunerea şi impozitarea terenurilor intravilane a fost, în ultimii ani, un joc al extremelor. Prin 2013, Primăria a avut o tentativă de a-şi creşte încasările din impozitul pe terenuri, impunând o suprafaţă minimă din fiecare parcelă, care să fie încadrată la categoria „curţi construcţii” pentru care se percepe impozitul cel mai mare, asta indiferent de existenţa sau nu a unui imobil pe teren. Argumentul: terenul e intravilan ca să fie construit! Legea s-a mulat, o vreme, pe intenţia Primăriei dar recent, a revenit la un ton îngăduitor faţă de deţinătorii de terenuri şi a devenit facilă încadrarea terenurilor ca „agriocole”, cea mai ieftină dintre categoriile de impozitare. „Este suprinzător pentru un oraş să ai 60% teren agricol. Este o situaţie de-a dreptul hilară, firmele declară tot mai mult teren agricol”, spune directorul Florea. Diferenţa de impozit între categorii este şi de 20-30%.
Excedent mare
Evoluţia excedentelor cu care încheie Oradea anii fiscali arată o creştere a investiţiilor amânate de la un an la altul, în ultimii ani, cel puţin. Mai puţin în 2017, când Guvernul a inventat regula că sumele găsite ca excedent se scad din alocările anului următor – atunci Primăria a făcut plăţi masive să îşi golească contul, Oradea a rostogolit de la un an la altul milioane de lei. La finalul lui 2019, peste 82 de milioane au rămas necheltuite, intrând ca investiţii pe 2020.
Eduard Florea justifică asta prin amânarea implementării unor proiecte importante, bănoase, precum Nufărul geotermal sau refacerea B-dului Nufărului.
Citiți principiile noastre de moderare aici!