La vernisaj au fost prezente artista Beverley-Jane Stewart, curatorii Vera Pilpoul, consultant de artă din Israel, și Cleopatra Lorințiu, o recunoscută personalitate culturală din țara noastră.

În deschiderea evenimentului, Robert Schorr, directorul JCC Oradea și al Departamentului Cultură și Media din cadrul F.C.E.R., a adresat un mesaj de bun venit celor prezenți, exprimându-și bucuria de a găzdui oaspeți deosebiți și de a vernisa o galerie „cu adevărat importantă”.

Robert Schorr a declarat că este absolut sigur că lucrările expuse vor fi pe deplin apreciate de public, subliniind, totodată, efortul invitatelor de a fi prezente în România pentru acest eveniment.

„Expoziția oferă publicului și, mai ales, privitorilor o meditație artistică asupra modului în care patrimoniul evreiesc se reflectă în prezent. Prin compoziții complexe și vizual expresive, Beverley-Jane Stewart spune povestea unei identități care rezistă, se transformă și inspiră. Artista a fost atrasă de România datorită originilor românești evreiești ale străbunicilor ei. Lucrările care compun expoziția aceasta sunt rodul a trei ani de documentare în România, artista vizitând orașe precum Oradea, Timișoara, București, Bacău, Botoșani, Constanța, Galați şi Alba Iulia”, a explicat Vivienn Cosac de la JCC Oradea.

Beverley-Jane Stewart îmbină pictura, gravura şi colajul, dând naștere unor compoziții vizuale complexe. În ultimii ani, artista a experimentat cu materiale noi precum plexiglasul, betonul şi gravura pe lemn, explorând noi direcții în pictura contemporană.

„De-a lungul carierei sale, Stewart a fost însărcinată să creeze lucrări pentru Sinagoga Unită și pentru Lordul Rabin Jonathan Sacks. Participarea sa la Bienala de la Ierusalim din 2017 i-a adus aprecierea directorului Ram Ozeri, care a afirmat: «Arta ei este foarte impresionantă și foarte relevantă». Lucrările respective au fost expuse în Knesset și, ulterior, păstrate permanent în biroul primarului din Ierusalim”, a mai spus Vivienn Cosac.

Cleopatra Lorințiu a subliniat că artista a dorit cu tot dinadinsul să ajungă la Oradea, ceea ce i s-a părut impresionant, mai ales pentru că Beverley-Jane Stewart a fost în oraș, s-a documentat temeinic, a cunoscut oamenii și a rămas profund atașată de acest loc.

A explicat, totodată, de ce îi este dragă Beverley-Jane Stewart și de ce apreciază atât de mult stilul său artistic. În calitate de poetă și prozatoare, Lorințiu a evidențiat că, pentru un scriitor, nostalgia, restituirea, amintirea și memoria trecutului sunt esențiale. A remarcat că întreaga sa activitate literară pornește dintr-un ecou al trecutului – același tip de ecou regăsindu-se și în lucrările artistei.

Potrivit Cleopatrei Lorințiu, ceea ce face aceste lucrări cu adevărat remarcabile este modul în care trecutul și prezentul coexistă în aceeași compoziție, într-o îngemănare subtilă între realitate și vis, între ceea ce este concret și ceea ce a rămas în memorie. A vorbit despre un amestec de timpuri, unite prin simboluri, și a menționat că, deși unele locuri documentate de artistă poartă accente triste, ele sunt echilibrate de elemente pline de energie și culoare, inspirate din realitate.

În final, Lorințiu a afirmat că Beverley-Jane Stewart este, probabil, o artistă mult mai diversă și complexă decât reiese din această expoziție tematică, subliniind că forța care îi susține sufletul, emoția și talentul este moștenirea iudaică – motivul pentru care o consideră atât de specială și fascinantă.

„Pentru mine este un privilegiu să am rădăcini românești”

Artista Beverley-Jane Stewart a luat cuvântul în cadrul evenimentului, discursul său fiind tradus de prof. Daniela Guzga. Ea le-a mulțumit celor prezenți pentru participarea din acea după-amiază și a explicat că lucrările sale au ca temă identitatea reflectată prin istorie.

A povestit că are bunici originari din România și că, din acest motiv, simte că arta românească reprezintă, într-un fel, „acasă” pentru ea. Dorind să își înțeleagă trecutul și rădăcinile, a mers în orașul natal al bunicilor săi, la Botoșani, unde a făcut o legătură afectivă între oraș și arta care se regăsea în casa familiei sale. A menționat că în expoziție se regăsește o pictură ce îi înfățișează pe străbunicii săi, care se ocupau cu fabricarea butoaielor pentru vin.

De asemenea, a spus că bunicul său a devenit sculptor în lemn și că a remarcat asemănări între sculpturile acestuia și elemente ale artei din Botoșani, ceea ce a dus la o conexiune emoțională puternică. Din acest motiv, a decis să călătorească în întreaga Românie pentru a descoperi identitatea evreiască.

A subliniat importanța sinagogii în această căutare, explicând că aceasta este un punct central în viața evreilor, fiind atât loc de rugăciune, cât și un loc în apropierea căruia locuiesc. Artista a precizat că, în toate lucrările sale, se regăsește un contrast între trecut și prezent.

În încheiere, a mărturisit că a iubit să lucreze în România, apreciind oamenii, arta și designul, chiar dacă acesta diferă de la o regiune la alta. Artista declarat că pentru ea este un privilegiu să aibă rădăcini românești și să poată exprima, prin artă, conexiunea dintre moștenirea evreiască și cea istorică.

Vera Pilpoul, consultant de artă din Israel, a afirmat că Beverley-Jane Stewart este o voce artistică cu totul aparte. A explicat că, spre deosebire de alți artiști care pot crea lucrări pur decorative, din dorința de a reda frumusețea, precum pictarea unei flori, Stewart simte o chemare profundă de a cerceta istoria, de a înțelege cauzele evenimentelor.

Potrivit Verei Pilpoul, în toate lucrările expuse – ca și în altele realizate anterior – se poate observa interesul puternic al artistei față de oameni, față de ceea ce îi motivează să trăiască, să iubească și să creeze. A evidențiat faptul că Stewart surprinde atât viața religioasă, cât și pe cea laică, ilustrând modul în care oamenii trăiau și munceau în viața de zi cu zi, dar și amestecul subtil dintre aceste două lumi.

Pilpoul a remarcat că tehnica folosită de artistă amintește de cinematografie, prin modul în care combină trecutul și prezentul într-un colaj vizual. A explicat că în multe dintre lucrările sale există porțiuni monocrome, lipsite de culoare – simbolizând trecutul care se estompează – și altele foarte colorate, reprezentând prezentul. În acest fel, artista creează o tensiune vizuală între orașul contemporan și trecutul acestuia.

Consultantul a subliniat că, în viziunea lui Stewart, înțelegerea propriei identități presupune o cunoaștere profundă a originilor. Prin această abordare, artista transmite un mesaj de speranță, acela că este posibil un viitor mai bun, în care persoane de religii și culturi diferite pot trăi împreună în armonie, un ideal esențial în opera ei.

Vernisajul, organizat de Comunitatea Evreilor din Oradea și JCC Oradea, în parteneriat cu Oradea Heritage, s-a încheiat într-o notă artistică specială, printr-un moment muzical susținut de Alexandrina Chelu-Schorr și Florian Chelu Madeva.

Lucrările semnate de artista Beverley-Jane Stewart vor putea fi admirate până la data de 29 iunie, la Sinagoga Neologă Sion din Oradea.