Antonio Nechifor și Dan Slăvescu, membri ai Asociației Dacia Crisius, aveau convingerea, după succesul expoziției de la Muzeul Țării Crișurilor, în care au fost expuse obiectele descoperite de ei, că acel moment este începutul unei colaborări „între «detectoriștii» de bună credință și muzeele de istorie”. Recent au descoperit că pentru Ministerul Culturii, ei sunt „pericolul patrimoniului”.

„Chiar în aceste momente se află în așa-zisă «dezbatere publică», ascuns pe site-ul Ministerului Culturii, un Cod al Patrimoniului apărut mișelește, scris în grabă. Acesta este o reală amenințare adusă Patrimoniului Cultural Național, fiind înaintat cu scopul «protejării patrimoniului» în fața pasionaților de detecția de metale autorizată și responsabilă, pe care o vor scoasă în afara legii. În ochii lor, noi, precum membrii Asociației Dacia Crisius, suntem pericolul patrimoniului, care prin descoperirile noastre făcute cu sacrificii și pasiune, prin încrederea oferită specialiștilor lăsând tezaure în pământ, prin scanări 3D ale obiectelor în groapă împreună cu contextul, prin protejarea si verificarea periodică a zonelor cu descoperiri, am contribuit la rescrierea istoriei”, spun fondatorii Asociației Dacia Crisius.

Aceștia și-au făcut un țel din a scoate la lumină mai mult decât obiecte, să scoată povești.

Descoperiri impresionante

Asociația a fost înființată de oameni pe care i-a unit „pasiunea trecutului și a strămoșilor noștri, dornici să descopere cu ajutorul detectoarelor de metale autorizate și cu respectarea cu strictețe a legii, vestigii care ne fac mândri că suntem parte a acestui popor încercat, dar biruitor”.

[eadvert]

Înarmați cu răbdare, au adus la lumină frânturi din istoria locului, pe care specialiștii trebuie să o integreze în istoria națională. De câte ori au găsit deschidere la specialiști, rezultatele s-au văzut: săpături arheologice profesioniste, documentare și publicare a descoperirilor, analize și studii asupra obiectelor unice descoperite, restaurarea și expunerea în muzeu printr-o expoziție unică în țară, completarea hărții Regatului dac prin introducerea în Repertoriul Arheologic Național a 3 noi cetăți dacice, confirmarea administrației militare pe Valea Crișului Repede prin cercetarea unui tumul funerar al unei căpetenii din antichitate.

O parte din descoperirile făcute de membrii Asociației, doar pe o rază de 50 km care până acum era considerată un vid din punct de vedere istoric, conține: mai multe tezaure însumând sute de denari romani și drahme grecești din argint, trei cetăți dacice neștiute până acum, în care am găsit tezaure monetare din argint, arme, podoabe, unelte, vase din ceramică si pietre de moară, două tezaure de colane torsadate, fibule, cercei si pandantive dacice din argint, două morminte de căpetenii militare dacice cu zăbala calului și cu armele frânte ritualic, depuneri din Epoca Bronzului conținând spade, topoare, seceri, pumnale, lingouri si pandantive din aur, inventarul unui meșter din Epoca Bronzului care prelucra bijuterii din aur, inclusiv sârma din aur torsadată la capete, diferite tipuri de topoare din cupru din Eneolitic, piesă rară numită terret a unui car de luptă din Epoca Fierului, numeroase vârfuri de lance din fier de mari dimensiuni, tutuli și vârf de lance din bronz din Epoca Bronzului, precum și multe alte descoperiri izolate, precum inele, pinteni și monede medievale.

„O parte a acestor descoperiri se află în continuare în cercetare, iar altele au fost deja expuse în muzeu. Ținem să menționăm că am refuzat de fiecare dată recompensa legală care ne este dată de către stat, oricât de valoroase ar fi fost tezaurele sau oricare dintre obiecte, scopul nefiind îmbogățirea personală, ci îmbogățirea patrimoniului național și scrierea istoriei corecte și adevărate”, transmit reprezentanții Asociației Dacia Crisius.

Ei se declară susținătorii unui Cod al Patrimoniului, care să protejeze cu adevărat în fața incompetenței, a neprofesionalismului, a infractorilor și a intereselor ascunse, dar nu a variantei actuale, prin care se elimină tocmai ceea ce ar trebui să fie o extensie a arheologului. Membrii Asociației Dacia Crisius solicită Ministerului culturii să reconsidere actuala propunere legislativă și să dea șansa asociațiilor de profil, legal constituite și cu efecte directe asupra patrimoniului cultural național, să își facă democratic auzite vocile și propunerile juste.