Instituția fiscală a arătat că bărbatul a încălcat legea care interzice orice tranzacții cash care depășesc 50.000 de lei și a considerat că fapta prezintă „pericol social”. Cel sancționat a considerat că amenda a constituit o răzbunare a autorităților, pentru că nu ar fi găsit nimic în neregulă, astfel că s-a adresat Justiției și a cerut anularea procesului verbal de contravenție.

Notă explicativă la ANAF

Potrivit plângerii depuse la Judecătoria Oradea, bihoreanul a cumpărat la finalul anului trecut un autoturism pe care l-a găsit pe o platformă de anunțuri online. S-a înțeles cu vânzătorul, aflat într-un județ vecin, dându-i la schimb mașina sa și o diferență de bani. Pentru că proprietarul vehiculului pe care l-a achiziționat a cerut ca diferența să fie achitată în numerar, cumpărătorul a plătit cash, în două tranșe, 18.500 de euro, echivalentul a 91.961,65 de lei.

La câteva luni după ce a cumpărat mașina, bihoreanul a fost sunat de un inspector antifraudă în legătură cu achiziția făcută, iar ulterior a primit pe e-mail un chestionar cu 22 de întrebări, care se refereau, printre altele, la vânzătorul mașinii și modul în care a fost cumpărat autoturismul.

Reclamantul a observat că întrebările nu se potriveau situației sale – schimb de mașini plus plata unei diferențe – motiv pentru care a cerut să se întâlnească cu funcționarii Direcției Generale Antifraudă Fiscală Oradea, pentru a le explica situația. A fost chemat la sediul instituției, unde a dat o notă explicativă și a depus mai multe acte, precizând că impunerea autoturismului la primărie și înmatricularea acestuia s-au realizat fără nicio problemă.

Bărbatul a susținut că, deși a încercat să convingă autoritățile de buna sa credință în privința achiziției mașinii și a explicat că nu știa că nu se pot efectua tranzacţii cash mai mari de 50.000 de lei, i s-a transmis că a comis o contravenție și va fi amendat 10.490 de lei, adică 25% din suma care a depășit plafonul prevăzut de lege. În opinia sa, inspectorii antifraudă nu au putut să demonstreze o încălcare a legii, astfel că s-au răzbunat pe el, aplicându-i această sancțiune.

„Consideră că prin achitarea acestei sume de bani nu s-a produs un pericol social și niciun prejudiciu bugetului de stat, nefiind niciodată întrebat de provenienţa acestei sume de bani, pe care a economisit-o într-un cont bancar”, a consemnat Judecătoria Oradea, în sentința consultată de Jurnal bihorean.

Avertisment, în loc de amendă

De cealaltă parte, Agenția Națională de Administrare Fiscală a precizat că inspectorii antifraudă nu au avut în vedere proveniența sumei de bani plătite, ci faptul că a fost depășit plafonul prevăzut de lege pentru plățile în numerar. Necunoașterea legii și faptul că reclamantul ar fi acționat cu bună credință nu pot înlătura răspunderea contravențională, au arătat reprezentanții ANAF. Aceștia au atras atenția că bihoreanul a invocat „o serie de alegații, astfel încât să inducă în eroare organele judecătorești, cu scopul de a beneficia de clemența acestora”.

În opinia instituției fiscale, contravenția comisă de reclamant reprezintă pericol pentru ordinea publică, prin faptul că este incriminată prin lege. „Dacă s-ar lua în considerare această susţinere, ar însemna că aplicarea sancţiunii avertismentului nu ar mai fi posibilă. Or, la reindividualizarea sancţiunii contravenţionale se are în vedere pericolul social concret al faptei săvârşite şi nu pericolul social rezultat din sancţiunea stabilită de legiuitor”, a explicat Judecătoria Oradea.

Instanța a precizat că în cazul sancțiunilor contravenționale primează caracterul preventiv şi educativ, nu cel de pedepsire a vinovatului. După ce a analizat situația și a constatat că bihoreanul nu a contestat fapta și nu a mai primit sancțiuni similare, judecătorul de caz a decis că „scopul preventiv şi educativ al sancţiunii contravenţionale poate fi atins și prin înlocuirea amenzii cu un avertisment”.