Expert Forum a realizat un studiu comparativ, dar trage si mai multe concluzii pentru autoritati.

Principalele recomandari: revizuirea cadrului legal, amnistia fiscala pentru a rezolva problema amenzilor, gestionarea problemei de personal din institutiile de ordine publica, dar si responsabilizarea individuala a cetatenilor – nu guvernarea prin frica -, coordonarea mesajelor publice.

Bihorul, campion

Judetele cu cele mai mari valori totale ale amenzilor aplicate pe intreaga perioada sunt Bihor, Dolj, Iasi, Prahova si Timis.

Judetul Bihor a aplicat cele mai mari amenzi si se remarca detasat cu suma totala de 40.607.840 de lei, dublu fata de judetul imediat urmator, Dolj, care a aplicat amenzi in valoare de 17.926.669 de lei.

La polul opus, judetele care au aplicat cel mai mic numar de amenzi sunt Gorj, Covasna, Mehedinti, Tulcea si Harghita. Comparativ, în Bihor s-au dat de amenzi în valoare de 40 de milioane de lei, iar în Gorj, de un milion de lei, un număr de 40 de ori mai mare.

În perioada 1-15 aprilie valoarea totală a amenzilor a depășit de aproape patru ori valoarea amenzilor aplicate în perioada 15-31 martie.

Recomandări pentru valul al II-lea al pandemiei

Expert Forum arata ca, in contextul in care se discuta despre un nou val al pandemiei COVID-19 in toamna anului 2020 si, odata cu el, despre o noua perioada de restrictii, Guvernul trebuie sa foloseasca “lectiile” invatate in aceasta perioada pentru a se pregati cu un plan de masuri potrivite pentru urmatorul val.

1. Revizuirea cadrului legal privind starea de urgenta si starea de alerta pentru a asigura conformitatea cu prevederile constitutionale si predictibilitatea reglementarii. OUG nr. 1/1999 trebuie sa fie modificata substantial in perioada urmatoare prin lege.

2. Reglementarea in mod clar a sanctiunilor pentru incalcarea restrictiilor in perioada starii de urgenta. Sanctiunile trebuie prevazute intr-o maniera diferentiata, in functie de gravitatea incalcarii, limitand puterea discretionara a organului constatator in aplicarea sanctiunilor si deci practica neunitara si uneori abuziva a acestora. Sanctiunile trebuie sa fie corelate cu veniturile cetatenilor romani sI folosite doar ca ultim resort.

3. Adoptarea unei amnistii fiscale pentru a rezolva problema amenzilor aplicate pana in prezent pentru a evita blocarea activitatii instantelor imediat dupa iesirea din starea de urgenta.

4. Gestionarea problemei de personal din institutiile de ordine publica. Politica dezastruoasa de personal din ultimii ani in institutiile de ordine publica (pensionarile anticipate si conducerea interimara perpetua) a generat problemele pe care le-am vazut in aceste zile. E nevoie de o strategie de resurse umane pe termen scurt, mediu si lung care sa fie agreata de jucatorii politici principali si care sa includa si limitarea politizarii organelor de aplicare a legii. Incurajarea avertizorilor de integritate si construirea de mecanisme de raportare a neregulilor din sistem.

5. Cresterea capacitatii de analiza la nivelul institutiilor de ordine publica.IJP-urile ar trebui isi consolideze capacitatea de analiza si sa nu se rezume doar la aplicarea de sanctiuni. Datele colectate in aceasta perioada pentru fiecare UAT (numarul de sanctiuni, incalcarile repetitive, conflictele etc) trebuie sa fie folosite pentru a formula recomandari care sa ajute la remedierea problemelor in teritoriu.

Astfel de initiative vor spori increderea populatiei in institutiile de ordine publica, care pot deveni reali parteneri in gestionarea crizelor.

6. Responsabilizarea individuala a cetatenilor – nu guvernarea prin frica. Pentru gestionarea eficienta a unor astfel de crize, cetatenii trebuie sa respecte regulile nu de teama sanctiunii, ci pentru ca regulile sunt percepute a fi juste si necesare. Exhibarea nenecesara a fortei prin defilarea Armatei si Jandarmeriei cu arme si masini militare prin orase este un mijloc de a folosi frica pe post instrument de control.

Impactul psihologic al acestei crize este in centrul preocuparilor de sanatate publica in lume, de aceea scopul statului ar trebui sa fie acela de a comunica exact si la timp cu privire la provocarile de sanatate publica, fara a genera panica suplimentara in populatie. Specialisti in acest domeniu ar trebui implicati in luarea deciziilor in timpul perioadelor de criza.

7. Eforturile de gestionare a crizei trebuie sa aiba in centru persoanele vulnerabile, mai ales cele in varsta sau in pragul saraciei. E important ca masurile aplicate sa nu genereze excluziune suplimentara din viata sociala.

Recomandarile ar trebui folosite inaintea interdictiilor, prin limbajul folosit ar trebui sa se evite exacerbarea fricii si sa se construiasca punti de parteneriat cu persoanele vizate, iar sanctiunile trebuie folosite doar ca ultim resort.

8. Autoritatile publice trebuie sa puna accent pecoordonarea mesajelor publice. Comunicarea contradictorie in aceasta perioada a adaugat la sentimentul de nesiguranta a populatiei si alimenteaza teoriile conspirationiste.

Analiza integrală o puteți consulta AICI