Sunt cuvintele unui om trecut de 75 de ani, din Butan, care de peste 20 de ani se luptă pentru bucata sa de pământ de 0,70 ha. Aceasta fiindcă omul e una cu proprietatea lui, cu pământul lui.

Aurel Creț e dominat de spiritul dreptății, povestește drama prin care trece trăind cu fiecare fibră, iar din când în când e gâtuit de supărare, ochii îi sunt inundați de lacrimi, deși privirea îi rămâne dârză, semn că hotărârea de a-și face dreptate nu i-a slăbit.

Povestea care urma să-i perturbe serios viața domnului Creț începe cu aproape 80 de ani în urmă. Atunci când unchiul său, al cărui moștenitor legal este – așa cum scriu negru pe alb instituții ale statului român – moare în mai, după ce cu câteva zile înainte ar fi făcut un testament în favoarea concubinei sale, Lup Petronela, prin care îi lăsa toată averea. Ulterior testamentul este anulat, și profitând de faptul că mama lui Aurel Creț nu știe carte, aceeași concubină duce femeia la notar pentru a spune că renunță la toată averea care i-a aparținut lui Droceș Teodor, în favoarea ei. Act contestat și anulat ulterior.

Urmașii Petronelei Lup, căsătorită ulterior Farcaș, au pretenții asupra pământului din Dealul Crăciunii, pe care Aurel Creț îl folosește și crede că i se cuvine. Un șir lung de procese începe în 1991, iar în 1994 Consiliul Județean Bihor, prin Direcția de coordonare, organizare, la cererea lui Aurel Creț, îi eliberează „copia titlului de proprietate primit la Reforma Agrară din 1945 de către Droceș Teodor, al cărui moștenitor legal sunteți”, se arată în document.

Terenul revendicat la aproape un secol distanță a fost atribuit unchiului lui Aurel Creț la Reforma Agrară, fapt consfințit de titlul de proprietate: „Noi, Ministrul Secretar de Stat la Departamenul Agriculturii și Domeniilor, în baza hotărârii Comitetului Comunal de împroprietărire, ales de obștea sătenilor plugari lipsiți de pământ sau cu pământ puțin, în virtutea Decretului-lege pentru înfăptuirea Reformei Agrare nr. 187/1945, dată plugărimii de Guvernul de largă concentrare democratică prezitat de dr. Petru Groza, declarăm: săteanul plugar Droceș Teodor este împroprietărit pe lotul nr. 28 de 1 jug. 185 sth din moșia expropriată de la frații Jurisky. Primește pe lângă lot, în deplină proprietate, și următoarele: va exercita asupra celor de mai sus toate drepturile și obligațiunile ce decurg din această lege”, se arată în copia actului de proprietate.

În 1995, proprietar fiind, toate astrele păreau să se așeze favorabil pentru Aurel Creț. Zece ani mai târziu avea să constate că hotărârea de a-i radia din CF pe cei care se pretindeau moștenitorii unchiului său, fără nicio legătură de sânge, și de a înscrie în CF, nu s-a operat. Cu toate că Aurel Creț prezintă oricui vrea să-l asculte o decizie a Judecătoriei Aleșd din 2001, prin care instanța dispune, la solicitarea lui Aurel Creț, „în vederea intabulării dreptului de proprietate dobândit în baza Sentinței civile nr. 87/2001”, „radierea înscrierilor efectuate sub inscripțiunile de sub B 8,9 revenindu-se la situația anterioară de CF de sub B.7, asupra imobilului cu nr. topo 340/33 de sub nr. de ordine AI.1, înscris în CF 189 a localității Butan”.

Astfel că în 2005 urmează un nou șir de procese. A căror finalitate, Aurel Creț speră să o aibă în baza unei decizii a Curții Supreme. Aurel Creț consideră, și instanța i-a dat dreptate în mai multe rânduri, că actele invocate de urmașii Petronelei Lup nu sunt autentice.

Solicitare publică

„Chiar testamentul pe care l-ar fi lăsat Petronela Lup (Farcaș) cred că e modificat. Acest act apare inițial fără ca aceasta să-și fi pus amprenta pe el în loc de semnătură, pentru ca ulterior actul să pară că în loc de semnătură femeia a pus degetul”, spune Aurel Creț.

Calitatea de moștenitor a lui Aurel Creț a unchiului său Droceș Teodor e consfințită de mai multe sentințe judecătorești, cu cea dată de Judecătoria Aleșd într-un proces de partaj, în care se specifică că instanța a dispus partajul între reclamant și părți prin atribuirea întregului imobil pârâtului Aurel Creț, urmând ca acesta să-l despăgubească pe reclamant cu o suită în valoare de 1.666,6 euro și 294,5 lei, „după verificarea calității de moștenitori a părților”.

Trecând prin multe termene de judecată, Aurel Creț solicită acum public Primăriei Măgești să elibereze un act prin care Ana Abrudan, ceea care ar fi fost moștenitoarea Petronelei Lup, a făcut cerere să se înscrie cu terenul în CAP , ca dovadă suplimentară că terenul din Dealul Crăciunii nu i-a aparținut femeii niciodată.