De asemenea, încasările sunt cu 60.000 de lei mai mari decât cele realizate în total în ultimii trei ani de ACI Borș 1. Creșterea se datorează în mare parte faptului că mulți șoferi care ieșeau din țară prin PTF Borș 1 preferă acum Borș 2, dar și faptului că după ridicarea restricțiilor din pandemie, lumea a început să călătorească mai mult,. O altă cauză este războiul din vecini.

„Încasările au crescut de când cu războiul din Ucraina”, ne-a spus Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.

[eadvert]

„Războiul din Ucraina a avut un impact mare asupra mobilității persoanelor și a bunurilor în UE în cadrul tuturor modurilor de transport, iar cetătenii din Ucraina au ales să părăsească țara pe traseul cel mai convenabil pentru ei. Astfel că o mare parte dintre aceștia au ales să tranziteze România spre sudul Europei sau spre vestul Europei”, ne-au explicat reprezentanții Uniunii Naționale a Transportatorilor din România.

Sursa citată a spus că începând din februarie 2022, toate punctele de frontieră și vămile din România au fost foarte aglomerate, iar timpii de așteptare foarte mari, atât pentru transportul de persoane cât și pentru marfă. Având în vedere că toate punctele de frontieră cu Ucraina sunt poziționate în nordul țării, cel mai scurt traseu pentru tranzitul către vestul UE este prin vama Borș.

„De exemplu, pe traseul Halmeu – Borș/ Sighetul Marmației – Borș, tranzitul se realizează pe DN19/E671, iar pe traseul Rădăuți Prut – Borș, Siret – Borș, tranzitul se realizează pe DN 17/E58. Este firesc ca atât transportul de persoane, cât și cel de marfă să utilizeze rutele cele mai scurte pentru tranzit. Transportatorii au ales vama Borș pentru că nu este la fel de aglomerată ca vama Nădlac, care preia pe lângă traficul obișnuit și tranzitul vehiculelor de marfă și persoane care vin din sudul Europei, Turcia, Bulgaria, Grecia, dar și transportul de marfă și persoane din Ucraina, pentru cei care aleg să utilizeze ruta de tranzit Albița / Galați / Isaccea, prin frontiera Nădlac. De asemenea, România este culoar principal prin care Ucraina se aprovizionează cu marfă”, subliniază cei de la UNTR.

Transportatorii vor în Schengen

UNTR subliniază, într-un comunicat transmis către Jurnal bihorean, că „aderarea la spațiul Schengen este o necesitate pentru industria transporturilor rutiere de marfă și persoane, contribuind la fluidizarea traficului de frontieră și la libera circulație a pasagerilor români în spațiul european”. Aceștia spun că au atras atenția, în mai multe rânduri în ultimii ani, că vămile și frontierele din România sunt foarte aglomerate. Asta încă înainte de declanșarea conflictului din Ucraina. „Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România – UNTR solicită autorităților române și instituțiilor europene urgentarea aderării României la spațiul Schengen. Intrarea în Schengen este o necesitate pentru industria transporturilor rutiere de marfă și persoane, contribuind la fluidizarea traficului de frontieră și la facilitarea călătoriilor pasagerilor români în spațiul european fără frontiere”, precizează sursa citată.
UNTR adaugă că rezultatul direct al eliminării controalelor de frontieră cu Statele Membre UE vecine României este o creștere a fluidității traficului transfrontalier, cu numeroase beneficii, atât pentru transportatorii rutieri români, cât și pentru cei din UE.

„Eliminarea timpilor mari de așteptare la frontierele interne ale UE pe cale rutieră și astfel reducerea costurilor și a întârzierilor în lanțurile de aprovizionare, eliminarea abuzurilor și timpilor nejustificați de așteptare la control pașapoarte pentru autocare, oferind turiștilor români și străini un tratament civilizat, evitarea depășirii timpilor de conducere pentru conducătorii auto, sunt beneficii ale posibilei intrări în Schengen. Amintim că timpii de conducere și de odihnă sunt strict reglementați în Uniunea Europeană, iar depășirea acestor timpi de conducere de către conducătorii auto români, din cauza timpilor de așteptare în coadă la trecerea frontierei, este sancționată de autoritățile europene de control. Intrarea României în Schengen este o necesitate pentru industria transporturilor rutiere de marfă și persoane, contribuind la fluidizarea traficului de frontieră și la libera circulație a pasagerilor români în spațiul european”, mai explică UNTR.

Uniunea a solicitat autorităților române să ia măsuri urgente pentru reducerea timpilor de așteptare pentru vehiculele comerciale de transport mărfuri, în special la frontierele României cu Ungaria, dar și cu Bulgaria.
Șoferii de TIR susțin că într-adevăr, sunt perioade când timpii de așteptare sunt foarte mari, până la 6 ore, la trecerea frontierei.

Se întâmplă când prinzi într-o oră și treci. În ultimele săptămâni însă a fost destul de aglomerat”, ne-a povestit un șofer care face rute în UE.

„Ni se duce timpul în cozi. Noi avem un program și de multe ori treci vrama și trebuie să oprești și să aștepți că ți s-a terminat programul”, spune șoferul.

El spune că timpul stat la coadă le afectează programul, astfel ajung să facă mai puține curse.

Încasările în Borș 1 și Borș 2 în 2020-2022

Venituri realizate din tariful de autorizare a accesului la reţeaua rutieră – în lei fără TVA
BORȘ:

2020 – 32.739,25;

2021 – 58.117,22;

2022 (01.01.2022 – 30.09.2022) – 16.369,62

BORȘ II:

2020 – 8.302,46;

2021 – 29.058,61;

2022 (01.01.2022 – 30.09.2022) – 163.696,28