909 milioane de lei estimează economiştii Primăriei că va avea administraţia locală de cheltuit în acesta an. Suma e semnificativ mai mică decât anul trecut, când s-a pornit cu o estimare a veniturilor de  – 1,5 miliarde lei, din care s-a realizat 1,2 miliarde. Cu expirarea termenului până la care trebuiau finalizate proiectele europene – zece au rămas neîncheiate, cu restanţe în acest an, scad simţitor fondurile europene,  alocările din credite şi prelevările de la bugetul de stat.

O variantă a bugetului s-a aflat săptămâna trecută în dezbatere publică şi a fost contestată din două direcţii importante: sectorul ONG şi agenţii economici. Mircea Stroie a expus cererea a peste 20 de organizaţii nonguvermentale care solicită reintroducerea finanţărilor nerambursabile. „Argumentele noastre sunt de bun simţ: ONG-urile nu cer pomană, ci au nevoie de sprijin în derularea activităţilor lor, toate în folosul comunităţii, toate bazate pe voluntariat şi implicare deplină în diverse segmente de activitate – cultură, sport, educaţie, tineret, mediu etc”, apreciază solicitanţii.

Stroie a mai punctat că „Oradea a fost prima localitate din România care a introdus finanţările nerambursabile pentru ONG-uri”, pe vremea primarului Petru Filip.

„Oradea poate şi doreşte să fie oraşul european care se pretinde, recunoscând meritele şi importanţa acestor organizaţii care îşi dăruiesc din timpul şi puţinele resurse ale membrilor lor pentru activităţi în folosul public”, e concluzia sa.

Reprezentanţii mediului economic au arătat că estimările de încasări din impozitul pe clădiri nerezindenţiale – introdus în premieră de Codul Fiscal sunt total nerealiste.

„Avem o problemă serioasă, probabil că deja curg plângerile în Primărie. Nu suntem de acord cu evaluările pe clădirile nerezidenţiale. Cum aţi putut face voi estimări în condiţiile în care noi nici acum nu avem evaluările clădirilor, sunt diferenţe majore de la o evaluare la alta”, a spus Adrian Gheară, participant la dezbatere.

Acesta apreciază că în calculele economiştilor „e o problemă care ar trebui corectată. Impozitul de 1% (din valoarea de inventar a clădirii n.r.) s-a votat în necunoştinţă de cauză, anul trecut. Normele au apărut în ianuarie. Cum poţi să pui un procent când încă nu ştii cum se fac evaluările, cum poţi face o proiecţie bugetară când nu ştii câte clădiri nerezidenţiale ai în oraş şi la ce valori?”.

Gheară, ca alţii care au participat la dezbatere, se recomandă ca proprietar de clădiri de birouri, nevoit să mărească chiriile semnificativ firmelor care le are în chirie, „firme care oricum erau pe linia de plutire”. „Ele voiau să mai angajeze oameni, acum nu-i vor mai angaja. Vor accepta o chirie mai mare sau se vor închide. Gândiţi-vă şi la ce va fi în 2017, să mai aveţi de la cine lua în 2017”, a mai spus orădeanul.

Ultimul cuvânt în problema bugetului îl are deliberativul local, unde PNL şi UDMR fac o majoritate solidă dar mai degrabă nesolidară.