Stațiunea Băile Felix a găzduit recent Campionatul Balcanic de Cros 2025. Competiția a prilejuit prezența la Oradea a președintelui Federației Române de Atletism (FRA) – Constantina Diță și a secretarului general – Inocențiu Voinea.

Constantina Diță este un nume de glorie al atletismului românesc. A devenit campioană olimpică în proba de maraton la Jocurile Olimpice de la Beijing 2008, a fost medaliată cu aur și bronz la Campionatele Mondiale de semimaraton și cu bronz la Campionatele Mondiale de maraton.

Din nefericire, atletismul românesc a intrat într-un declin profund în ultima perioadă. Medaliile la competițiile internaționale de anvergură la nivel de seniori au dispărut aproape complet. Mai mult, atleții tricolori se califică tot mai greu la astfel de competiții, iar obiectivele propuse se limitează la accederea în finalele probelor. Acest regres pronunțat a dus la căderea atletismului într-un nedorit con de umbră în topul sporturilor. Și cum bugetul acordat de către Agenția Națională pentru Sport (ANS) se face în funcție de rezultatele înregistrate, Federația Română de Atletism a ajuns pe locul 19 în topul bugetării în anul 2025. Este un buget total insuficient, care nu poate să ducă decât la continuarea regresului pentru acest sport.

Președintele FR Atletism, Constantina Diță, ne-a acordat un scurt interviu referitor la problemele cu care se confruntă acest sport la ora actuală.

Bihon: Care credeți că sunt cauzele declinului pe care îl traversează atletismul românesc în ultima perioadă?

C.D.: În primul rând, în acest an am avut câteva rezultate bune la juniori și la Under 23 de ani, fapt care ne bucură foarte mult. Înseamnă că acolo încă avem sportivi de perspectivă. Am fost prezenți și la Campionatul Mondial de seniori, dar acolo nu am avut rezultate, din păcate. Acest lucru nu ne dezamăgește, pentru că știm – în primul rând eu știu – că acei sportivi nu au avut condiții de pregătire pe parcursul anului pentru a participa la un campionat mondial. Nu avem infrastructura necesară pentru sportivii noștri și acest lucru ne doare foarte tare, pentru că suntem sportul numărul unu la Jocurile Olimpice. Situația în care a ajuns atletismul românesc este incredibilă, nu am cuvinte. Suntem alături de atleții români, trup și suflet.

Bihon: Ce măsuri concrete își propune Federația Română de Atletism pentru redresarea acestei situații?

C.D.: Am venit în acest an la conducerea federației împreună cu secretarul general Inocențiu Voinea și ne dorim foarte mult să îmbunătățim starea atletismului românesc. Suntem abia la început, dar ne propunem să găsim soluții pentru mărirea și modernizarea infrastructurii pentru atletism, să găsim soluții de finanțare pentru a asigura condiții mai bune de pregătire pentru sportivii noștri, pentru cantonamente și altele. Ar trebui să avem un sprijin mai mare de la Guvern, pentru că pregătirea unui atlet pentru a performa la un Campionat Mondial sau la Jocurile Olimpice nu se poate face într-o lună sau două, ar trebui o pregătire pe parcursul unui întreg an. Ar trebui să se investească mai mult în sportul de performanță, pentru că sportul este cel mai bun ambasador al țării peste hotare.

Bihon: La Campionatele Naționale de atletism există probe la care concurează un număr extrem de redus de participanți. Ce veți face pentru lărgirea bazei de selecție a atletismului românesc?

C.D.: Este într-adevăr o situație alarmantă. Avem nevoie de o revigorare a selecției. Antrenorii trebuie să meargă prin școli, prin comune, să caute copii și elevi talentați pentru atletism. Știu că este foarte greu, pentru că în general copiii se îndreaptă spre alte preocupări, dar nu trebuie să ne pierdem încrederea. Trebuie să muncim și să încercăm să atragem cât mai mulți copii spre practicarea atletismului. Ne propunem de asemenea ca pe viitor să facem consfătuiri comune și workshop-uri cu toți antrenorii.

Bihon: Cum reușiți să gestionați bugetul alocat de Agenția Națională pentru Sport (ANS), în condițiile în care Federația Română de Atletism se află abia pe locul 19 în acest top?

C.D.: În acest an am primit foarte puțini bani de la ANS, iar în luna mai, când s-a făcut o rectificare de buget, am solicitat o suplimentare din partea agenției. Din păcate, nu am primit nimic în plus, iar în aceste condiții, nu avem cum se ne descurcăm, dar acest lucru nu ne-a descurajat să mergem mai departe. Am început să facem parteneriate cu diferiți sponsori și susținători financiari. Sper ca să atragem în continuare cât mai mulți prieteni ai atletismului, dispuși să ajute acest sport. Dar, ne dorim ca lumea să înțeleagă că atletismul nu poate să se afle pe locul 19 la bugetarea din partea ANS. Atletismul este sportul numărul unu olimpic și are cei mai mulți practicanți, cele mai multe țări afiliate. Ar trebui să se bucure de atenția cuvenită și în țara noastră.