NOCA Seeing Future #1 este cea de a treia expoziţie găzduită de NOCA – New Oradea Contemporary Art dar prima dintr-o serie care se doreşte a fi continuată pe termen lung şi care este dedicată artiştilor emergenţi. Curatorii şi-au propus să organizeze câte o expoziţie NOCA Seeing Future în fiecare vară prin apeluri de participare pentru artişti.

Pentru prima ediţie au fost primite peste 70 de aplicaţii, din care au fost selecţionate 11. Din juriu au făcut parte: Cristina Vasilescu, Suzana Vasilescu, Diana Marincu și Alexandru Chira. Au fost admişi artişti din din Timișoara, Cluj-Napoca și Oradea, aflaţi la început de carieră, care sunt studenţi la master sau au terminat studiile de cel mult doi ani. Aceştia sunt: Corina Biriș, Lorena Buta, Denisa Maria Ceascai, Denisa-Sorana Cîșlariu, Mihaela Coandă, George Dîncu, Otilia Efros, Darius Iova, Carolina Moscalu, Răzvan Andrei Olariu și Giulia Vulturar.

Expoziţia cu lucrările selectate a fost curatoriată de Cristina Vasilescu și Suzana Vasilescu şi va rămâne deschisă până în 18 octombrie.

„Nu am pornit de la un concept anume, ci mai degrabă am pornit direct de la practicile artiştilor. Ulterior am încercat să coagulăm câteva idei, concepte împreună, cum ar fi subiecte legate de memorie, de vizibil/invizibil, emoţii, anxietate, legătura dintre uman şi digital”, a precizat curatorul Cristina Vasilescu la turul expoziţiei oferit presei.

La întâlnirea cu jurnaliştii au fost prezenţi şi patru dintre artişti. Otilia Efros a vorbit despre sculpturile sale intitulate fiecare „Stâlpnic”, care sunt structuri biomorfe lucrate în gresie, modelate manual pe module suspendate, şi inspirate din lumea organismelor şi microorganismelor, inclusiv a formaţiunilor geologice. Lucrările sale sunt expuse în trei instalaţii, o alta fiind cu obiecte de dimensiuni mici, medii şi mari, cele albe fiind realizate manual din porţelan, interconectate ca inspiraţie dar în acelaşi timp distincte, care în spaţiul expoziţional intră în dialoguri interesante cu lucrările celorlalţi artişti.

Lorena Buta se află în expoziţie cu patru picturi în acrilic realizate cu aerograful.

„Îmi place să lucrez mult cu aerograful deoarece nu poţi să vezi tuşa pensulei dar oferă un blur foarte expresiv care exprimă foarte bine şi tema proiectului meu: alienarea. În general este vorba despre efectele suprastimulării tehnologice, traumei, stresului, asupra modului în care un individ percepe realitatea şi totodată şi felul cum îşi percepe propria persoană”, explică artista.

Giulia Vulturar este prezentă în expoziţie cu câteva picturi în care îmbină elemente figurative, chipul uman, natura umană, şi emoţii, spune curatoarea.

„Revin continuu la relaţia dintre chipul uman şi elemente din natură deoarece consider acolo regăsesc sensuri noi şi tensiuni. Revin continuu şi la vis, la emoţie, la amintire. Tonurile estompate şi reci simt că conturează foarte bine tensiunile acestea de stare suspendată psuhologică şi timpul suspendat”, spune artista.

George Dîncu a expus picturi făcute după fotografii de familie, sunt poveşti care s-au întâmplat, dar alege să le estompeze, spune Cristina Vasilescu. Foloseşte culori destul de compacte, iar privirile nu sunt foarte bine conturate, focusate, în funcţie de cum se rememorează trecutul.

Denisa-Sorana Cîșlariu este prezentă în spaţiul expoziţional cu două portiere de automobil pe care este pictat un mesaj graffiti: „Corpul meu este o maşină. Uneori mă simt ca pasagerul”.

„Un mesaj pe deoparte visceral scris graffiti. A reflectat mult la identitatea ei feminină şi la ce înseamnă uneori să fii femeie în societate, la dreptul asupra propriului corp, asupra identităţii şi felul cum trebuie să te lupţi în societatea contemporană să-ţi câştigi o prezenţă vizibilă”.

Cealaltă lucrare a ei este o instalaţie multimedia intitulată „Saint Algorithm”, care explorează dependenţele emoţionale şi psihologice pe care oamenii le dezvoltă în relaţie cu sistemele digitale, atenţionând asupta modurilor subtile prin care aceste tehnologii ne modelează dorinţele, comportamentele şi percepţia asupra realităţii.

Darius Iova a expus două serii de fotografii, artistul percepându-le atât ca obiect cât şi ca ceea ce reprezintă, ca subiect.

„Pentru mine e foarte important cum obiectul – hârtia – primeşte sens prin ceea ce este ea dar şi prin sensul pe care i-l dai tu. Am ales subiecte care sunt efemere, cum ar fi desene de lumină care durează foarte puţin datorită trecerii soarelui şi care interacţionează cu spaţiul cotidian sau cu corpul uman, focusul fiind pe momentul cheie”.

Artistul a mai propus în expoziţie o serie de imagini pe hârtie fotsensibilă, cu durată de viaţă efemeră, care în lumină soarelui cu timpul dispar, se înnegresc, orientând atenţia privitorului către pragul fragil dintre apariţie şi dispariţie, precizează curatorul.

Imaginile se află lângă seria de lictografii a Denisei Maria Ceascai, ce explorează de asemenea suspendarea timpului, abordând teme precum mortalitatea, imaginaţia şi propria noastră percepţie asupra efemerităţii. Proiectul are titlul „Ce ai vrea să spună oamenii despre tine după ce mori?”.

„Mi-a plăcut mult ideea aceasta de moarte, de dispariţie pe deoparte umană. Denisa implică publicul adesea în lucrările ei şi astea sunt practic răspunsuri la întrebarea ei pe care a adresat-o familiei ei, cunoscuţilor şi necunoscuţilor”, punctează Cristina Vasilescu. De asemenea, are şi un portret al bunicului ei, realizat pe şase segmente de hârtie, dizolvând graniţa dintre rememorare şi imaginaţie.

Mihaela Coandă are trei lucrări de pictură, lucrează suprarealist cu spaţiu în spaţiu. Se inspiră din călătoriile sale unde vede spaţii noi, oraşe noi, de arhitectura lor, pe care apoi le extrapolează într-un mod mai abstract în picturile e. Una dintre picturi se intitulează „Cină japoneză” inspirată de arhitectura mâncării şi de spaţiile din realitatea imediată pe care le transpune în lucrare.

Artista Corina Biriș prezintă două video-uri. Părinţii ei sunt fermieri, cresc oi, iar ea a făcut o serie de lucrări, inclusiv trei sculpturi în bulgări de sare create de oi. În cele două proiecţii, ea se proiectează seara pe o turmă de oi, împrumutând oarecum din limbajul corporal al oilor.

„Face cumva o transpunere psihologică asupra oilor. Vorbeşte şi de o boală pe care acestea o au uneori când merg în cerc şi să fie dezechilibrate, realizând un transfer între ea şi oaie, la graniţa între animal şi uman”, punctează curatoarea.

Carolina Moscalu participă în expoziţie cu trei picturi, artista dedicând o serie întreagă dramei Iona, de Marin Sorescu. A vrut să scoată elemente din poveste ducându-le într-o zonă conceptuală. Cristinei Vasilescu i-a plăcut felul în care a ales fragmente expresive care transformă emoţia şi funcţionează între ele ca într-un ritual de trecere, de iniţiere.

Picturile lui Răzvan Andrei Olariu sunt inspirate foarte mult de limbajul spiritual dar transformat şi dus într-o zonă mai noncanonică.

„Diverşi sfinşi tânărul artist îi reinterpretează în lucrări, la fel ca şi răstignirea lui Isus pe cele două icoane. Reflecţii mai contemporane la ce înseamnă spiritualitatea. Îmi place mult cum personajele umane pe care le pictează se întrepătrund cu natura”, punctează curatoarea.

Expoziţia beneficiază şi de un colţ intitulat Reading Square, un pătrat al lecturii unde artiştii sau vizitatorii pot răsfoi cărţi şi texte care iau inspirat pe artişti şi pe curatori în legătura cu practica lor.

Tur ghidat şi Artist Talk

Vineri, 31 iulie, de la ora 12:00, curatoarea Cristina Vasilescu va conduce un tur ghidat al expoziției, oferind participanților ocazia de a descoperi conceptul curatorial, procesul de selecție și dialogul dintre practicile celor unsprezece artiști. Evenimentul este deschis publicului pe bază de înscriere prealabilă, iar participarea se face în baza unui bilet de 15 lei, achitat la intrare. Locurile sunt limitate.

Tot vineri, 31 iulie, de la ora 17:00, NOCA Artist Talk invită iubitorii de artă contemporană la o conversație moderată de Cristina Vasilescu între Otilia Efros, Darius Iova și Giulia Vulturar, trei dintre artiștii expoziției, care vor vorbi despre propriile practici artistice, procesele de lucru și temele care traversează lucrările prezentate în NOCA Seeing Future #1. Evenimentul este deschis publicului, iar participarea se face în baza unui bilet de 15 lei, achitat la intrare.

Expoziția NOCA Seeing Future #1 va putea fi vizitată în perioada 30 iulie – 18 octombrie 2026, de marți până duminică, de la 10:00 la 18:00.