Inginerul Nelu Rugan din Sânmartin este astronom amator. A copilărit la ţară şi de mic era fascinat de cerul înstelat. Îşi aminteşte cum stătea vara pe câmp cu prietenii şi admira stelele căzătoare, punându-şi la fiecare câte o dorinţă. Pasiunea l-a urmat până la terminarea liceului. A urmat apoi Institutul Politehnic „Traian Vuia” din Timişoara. În facultate a fost atras şi de alte pasiuni, printre care muzica. A activat doi-trei ani într-o formaţie în care cânta la chitară bas, perioadă pe care o consideră „o experienţă interesantă”.

După terminarea facultăţii, când a dispus de bani pentru a investi în instrumente astronomice, pasiunea pentru cerul înstelat s-a reactivat.

„Pentru orice pasiune e nevoie şi de bani. Bani pe care îi investeşti şi nu ştii dacă îi mai primeşti material înapoi, dar cu siguranţă primeşti satisfacţii frumoase”, spune Nelu Rugan.

Primul aparat pe care şi l-a achiziţionat a fost o lunetă de 70 mm, care, de fapt era mai mult o jucărie decât un intrument de performanţă. A folosit-o ani de zile, studiind mai ales craterele de pe Lună. Apoi şi-a cupărat un telescop mai performant, „de cale lungă”, pe care îl are şi astăzi: un Celestron de 8 inch (20 cm).

Şase eclipse totale de Soare

Ing. Rugan Nelu este un adevărat „vânător de eclipse de Soare”. Are la activ şase! Împreună cu alţi astronomi amatori din ţară, călătoreşte prin lume acolo unde este vizibilă eclipsa totală de Soare, pentru a fotografia, filma, şi pentru a se bucura de acel moment astronomic fascinant.

Prima a fost cea din România, la 11 augut 1999. A văzut-o din Râmnicu Vâlcea, în banda de totalitate. Pe vremea aceea nu erau aparate de fotografiat digitale, aşa că nu a reuşit să surprindă în imagini fenomenul.

„Şi acum îmi aduc aminte. Senzaţia a fost extraordinară. Momentul când discul Lunii «muşcă» din discul Soarelui şi apoi îl acoperă total. Când apar mărgelele lui Baily (n.r. – razele solare trec printre văile, munții și craterele de pe marginea discului lunar, apărând pentru câteva secunde ca puncte luminoase la marginea Lunii), apoi inelul de diamant, după care întunericul total. E o senzaţie extraordinară! Trebuie trăită pe viu!”

În 29 martie 2006 a admirat eclipsa totală de soare în Turcia, în zona Antalya. Nici actunci nu a reuşit să facă fotografii, neavând încă echipament adecvat. Acum are instrumente performante, care sunt de mici dimensiuni, uşoare, care încap într-un troler.

După o pauză, a reuşit în 2017 să ajungă în America de Nord, când eclipsa totală de Soare din 21 august a traversat a traversat America de Nord, de la coasta Pacificului până la coasta Atlanticului, trecând prin 14 state americane, fiind supranumită și „Marea Eclipsă Americană”. Nelu Rugan a admirat-o din Salt Lake City, după care a vizitat Parcul Naţional Yellowstone, alături de grupul de astronomi amatori români cu care a plecat la drum.

Următoarea a fost cea din America de Sud, din Chile, la 2 iulie 2019. A ajuns apoi în America de Nord, la eclipsa totală din 8 aprilie 2024, pe care a admirat-o într-un oraş din statul Arkansas, Clinton.

În acest an, la 12 august, a ajuns în nordul Spaniei, unde a admirat, fotografiat şi filmat eclipsa totală de Soare. Şi-a instalat echipamentul într-o zonă cu linia orizotului vestic deschisă, alături de alţi 28 de astronomi amatori din România, în localitatea Paredes de Nava, unde primăria a organizat de altfel o vizionare festivă în cadrul comunităţii locale. „Cred că am fost vreo 1.000 de oameni în tot arealul”. Eclipsa a început la ora 20:29 şi a durat 105 secunde.

După eclipsă, fiind 12 august, cei 28 de astronomi amatori români au hotărât să rămână peste noapte pe câmpul de lângă localitatea spaniolă, departe de luminile oraşului, pentru a surprinde şi ploaia de meteori, Perseidele. A doua zi au făcut traseul de nord al Spaniei, celebrul drum de pelerinaj El Camino del Norte.

Sfaturi utile pentru „vânătorii de eclipse solare”

„Ca să observi o eclipsă totală trebuie să te informezi din timp, să ştii momentul când va fi şi locul de unde poţi să o vezi în banda de totalitate şi să îţi programezi din timp plecarea. Anul acesta s-a văzut din nordul Spaniei şi o fâşie din Oceanul Atlantic, anul viitor se va vedea din sudul Spaniei dar şi din nordul Africii. Cu cât eşti mai pe mijlocul benzii de totalitate, eclipsa durează mai mult. Anul acesta a durat puţin, 1 minut şi 45 de secunde. Anul viitor va dura aproape şase minute”, explică astronomul amator.

Durata unei eclipse totale de Soare depinde de mai mulți factori astronomici: distanţa Lunii faţă de Pământ, distanţa Pământului faţă de Soare, viteza relativă a umbrei pe suprafaţa Pământului (umbra Lunii se deplasează pe Pământ cu o viteză care depinde de mișcarea orbitală a Lunii, combinată cu rotația Pământului), locaţia observatorului faţă de linia centrală a eclipsei, precum şi altitudinea Soarelui pe cer.

Pentru că trebuie să ţii cont şi de condiţiile meteorologice, trebuie să ai în vedere mai multe locaţii apropiate, în caz că în cea aleasă, cerul nu este senin la momentul fenomenului. La Paredes de Nava a fost senin şi a venit foarte multă lume să vadă eclipsa totală de Soare.

„E important să prinzi şi reacţia lumii. Când începe să intre discul Lunii peste Soare şi apoi se vede inelul cu diamant, lumea începe să apalude, să strige de bucurie. La momentul de totalitate se face linişte, nici păsărelele nu mai zboară, lumina se schimbă în peisaj, totul e straniu. Anul acesta, fiind seara eclipsa, lumina era deja redusă, iar la momentul maxim s-a redus şi mai mult, senzaţia de întuneric fiind mai accentutată. Când apare din nou inelul de diamant pe partea opusă, lumea începe iar să strige, după care urmează regretul că nu a durat mai mult. E senzaţia că participi la o fărâmă de eveniment cosmic care se produce sub ochii noştri. Este o senzaţie unică!”, povesteşte Nelu Rugan.

Pentru fotografierea unei eclipse de soare, la orice aparatură e nevoie de filtre solare. Lumina Soarelui fiind foarte puternică, obiectivul aparatului de fotografiat focalizează şi arde senzorul aparatului. De aceea se folosesc filtre solare speciale, care se pun înainte de obiectiv, atâta timp cât discul solar nu e complet acoperit. În momentul în care discul Lunii acoperă aproape complet discul Soarelui, înainte cu 15 secunde de totalitate se ia filtrul din faţa obiectivului şi se fac poze în rafală. Atunci se surprind în imagini „mărgelele lui Baily” şi „inelul cu diamant”. După care, spre finalul eclipsei se pune din nou filtrul.

Pentru filmare, Nelu Rugan a îndreptat obiectivul aparatului de fotografiat pe direcţia discului solar iar telefonul l-a fixat pe un trepied suplimentar, în dreptul display-ului de la camera foto.

Comunitatea astronomilor amatori

Conform datelor prezentate de asociația astROmania (care reunește comunitatea astronomilor amatori din țară), România numără în prezent douăzeci de cluburi oficiale de astronomie, cu peste 360 de membri activi, alături de o rețea de unsprezece observatoare și planetarii. Pentru orădeni, cel mai apropiat observator astronomic instituțional cu telescoape pentru public se află la Muzeul de Științe Astronomice Baia Mare, situat la aproximativ 140 km de Oradea.

Nelu Rugan face parte din SARM (Societatea Astronomică Română de Meteori), care este o organizație neguvernamentală din România dedicată astronomiei amatoare, educației și cercetării, având sediul principal la Târgoviște. SARM promovează astronomia în rândul tinerilor și publicului larg prin observații astronomice, tabere, expediții și campanii educaționale.

În Oradea s-a înfiinţat în anul 2016 Astroclubul „Meridian Zero”, având-o ca preşedinte pe prof. Nicoleta Pazmany, astroclub cu care Nelu Rugan a colaborat. Membrii clubului au urmărit în august eclipsa parţială de Soare de pe Dealul Ciuperca, având deschidere panoramică completă spre orizontul Vest-Nord-Vest (WNW).

La 2 august 2027, Nelu Rugan şi-a propus să vadă eclipsa totală de Soare alături de echipa de astronomi amatori români, ori din sudul Spaniei, ori din nordul Africii, în Tunisia sau Maroc. Durata maximă a eclipsei va fi de 6 minute și 23 de secunde.

Înainte de eclipsa totală, la 6 februarie 2027, în Patagonia (Argentina și Chile) va avea loc o eclipsă inelară de soare (cunoscută și ca „inelul de foc”), deoarece Luna va fi mai îndepărtată de Pământ și nu va acoperi complet Soarele, lăsând vizibil un cerc luminos.

Nelu Rugan se mândreşte şi cu alte fenomene astronomice surprinse de aparatul său de fotografiat. De exemplu, la 20 iulie 2020 a fotografiat în zona Vârciorog cometa Neowise, iar după ce s-a întors din expediţia din America de Nord, în aprilie 2024, după o erupţie puternică de Soare, a fotografiat în poiana Tăşad o auroră boreală. Este un fenomen optic spectaculos de pe cerul nopții, format prin interacțiunea particulelor încărcate de vântul solar cu câmpul magnetic și atmosfera Pământului. Pentru cei care doresc doar să observe fenomenul, Nelu Rugan spune că e suficient un binoclu cu obiectivele de 40 şi mărire de şapte ori. Informaţii pentru astronomii amatori se pot găsi pe astronomy.ro, unde există şi un forum interesant de discuţii.

„Să fii astronom amator nu înseamnă numai să faci fotografii şi să filmezi. Înseamnă şi să citeşti foarte mult, să studiezi, să-ţi placă fizica şi matematica, să încerci să înţelegi fenomenele astronomice. Degeaba ai un instrument de observare dacă nu știi la ce să te uiți!”, concluzionează Nelu Rugan.