Câteva zile mai târziu, o femeie de 55 de ani a fost reținută de polițiști, fiind cercetată pentru exercitarea fără drept a unei profesii sau activități. Potrivit anchetatorilor, aceasta ar fi efectuat procedura fără pregătirea sau calificarea necesară.

O procedură estetică aparent simplă s-a transformat, în noaptea de 14 spre 15 august, într-o urgență pentru echipa de Chirurgie Plastică și Estetică a Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor. Potrivit informațiilor făcute publice de medicul Florian Bodog, tânăra suferise o ischemie acută a buzei după o injectare cu acid hialuronic.

Circulația sanguină fusese compromisă, iar fără o intervenție rapidă exista riscul apariției necrozei, cu consecințe estetice și funcționale importante. Medicii s-au confruntat și cu o altă problemă: pacienta nu avea informații clare despre substanța care îi fusese injectată și nu a putut prezenta produsul sau datele acestuia.

Echipa medicală a reușit să restabilească circulația și să salveze țesuturile.

Cazul a ajuns ulterior și în atenția polițiștilor. La 20 august, polițiștii au efectuat o percheziție domiciliară, iar o femeie de 55 de ani din Oradea a fost reținută pentru 24 de ore. Potrivit anchetatorilor, aceasta ar fi efectuat, la 14 august, procedura de mărire a buzelor fără să aibă pregătirea sau calificarea necesară, într-un spațiu care nu figurează în evidențele autorității sanitare competente.

Ceea ce s-a întâmplat la Oradea este cu atât mai relevant cu cât riscurile care s-au materializat în cazul tinerei sunt tocmai cele despre care medicii avertizează.

Unul dintre ei este Daniela Trifan, medic specialist în chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor, doctor în științe medicale, asistent universitar și medic în cadrul clinicii private Estetic Art Concept.

Un preț prea mic poate ascunde un risc uriaș

Injectările cu botox sau acid hialuronic au devenit atât de răspândite, încât granița dintre un act medical și un serviciu obișnuit de înfrumusețare poate părea, pentru unii pacienți, tot mai greu de observat. Tocmai aici apare unul dintre cele mai mari pericole, explică Daniela Trifan.

„Procedurile injectabile sunt adesea percepute ca fiind simple, însă ele sunt acte medicale și trebuie tratate ca atare. Complicațiile pot varia de la infecții și deformări permanente până la necroze ale pielii sau, în cazuri extrem de rare, chiar pierderea vederii. Aceste situații necesită intervenție medicală imediată și pot avea consecințe serioase”, explică medicul.

Cazul petrecut la Oradea arată cât de concret poate deveni un asemenea risc. În cazul tinerei ajunse la Spitalul Județean, tocmai circulația sanguină a buzei fusese compromisă, iar medicii încercau să evite instalarea necrozei. Mai mult, pacienta nu le-a putut furniza informații clare despre produsul utilizat.

„Pacienții ar trebui să își pună câteva întrebări simple înainte de orice procedură: cine efectuează tratamentul? Este medic? Cabinetul este autorizat? Produsele sunt originale și pot fi identificate? Există posibilitatea gestionării unei complicații? Un preț foarte mic, lipsa consultației, lipsa documentelor medicale sau promisiunile nerealiste ar trebui să reprezinte semnale de alarmă. Siguranța pacientului trebuie să fie întotdeauna mai importantă decât costul unei proceduri”, afirmă Daniela Trifan.

„Problema nu este substanța, ci excesul”

Faptul că asemenea proceduri pot avea complicații nu înseamnă că botoxul sau acidul hialuronic trebuie privite în sine ca fiind periculoase. Folosite de medici în condiții corespunzătoare și în dozele potrivite, acestea fac parte din instrumentele medicinei estetice moderne.

„Cred că frumusețea începe acolo unde tratamentele nu sunt evidente. Un rezultat reușit este acela în care oamenii observă că pacientul arată mai odihnit, mai luminos sau mai tânăr, fără să poată spune exact ce s-a schimbat. Botoxul și acidul hialuronic sunt instrumente medicale excelente atunci când sunt utilizate corect, în dozele potrivite și cu respect pentru anatomia fiecărui pacient. Problema nu este substanța, ci excesul”, explică medicul.

Din experiența ei, Daniela Trifan observă în ultimii ani și o schimbare a așteptărilor celor care ajung în cabinet. Transformările foarte vizibile încep să lase locul intervențiilor discrete, dar această tendință aduce medicului o responsabilitate în plus: să stabilească limite inclusiv atunci când pacientul cere mai mult.

„Există o tendință din ce în ce mai clară către naturalețe. Pacienții sunt mai informați și își doresc rezultate subtile, care să le păstreze expresivitatea și individualitatea. Ca medic, consider că avem și responsabilitatea de a pune limite. Uneori este nevoie să îi explicăm pacientului că mai mult nu înseamnă mai frumos. Din contră, excesul poate modifica trăsăturile și poate face ca oamenii să își piardă caracteristicile care îi fac unici. Pentru mine, estetica înseamnă echilibru, nu transformare”, afirmă Daniela Trifan.

Există astfel două probleme diferite. Prima ține de siguranța procedurii și de pregătirea celui care o efectuează. Cea de-a doua apare atunci când dorința pacientului de a obține o schimbare tot mai mare depășește limita unui rezultat armonios, iar medicului îi revine responsabilitatea de a pune limite.

Când cel mai bun răspuns al medicului este „nu”

O parte din presiunea pentru asemenea transformări vine astăzi de pe ecranul telefonului. Fotografiile editate și filtrele pot modifica proporțiile feței în câteva secunde, însă imaginea astfel obținută nu trebuie confundată cu un rezultat pe care chirurgia îl poate reproduce pe un chip real.

„Rețelele sociale au schimbat semnificativ percepția asupra frumuseții. Astăzi suntem expuși permanent unor imagini editate, filtrate sau realizate în condiții ideale de lumină și machiaj, iar comparația devine aproape inevitabilă. Da, există pacienți care vin cu fotografii editate și își doresc să arate identic. Însă rolul nostru este să explicăm că filtrele digitale nu respectă anatomia umană și creează adesea standarde imposibil de atins. Întotdeauna încerc să mut discuția de la «Cum pot să arăt ca în această fotografie?» la «Cum putem obține cea mai armonioasă versiune a dumneavoastră?». Fiecare chip are trăsături care îl fac unic, iar scopul chirurgiei estetice este să le pună în valoare, nu să le înlocuiască”, spune medicul.

Uneori, consultația se termină fără nicio intervenție. Nu pentru că procedura ar fi imposibilă tehnic, ci pentru că medicul consideră că pacientul nu ar avea de câștigat de pe urma ei.

„Există situații în care pacientul își dorește o intervenție care nu îi poate aduce un beneficiu real sau are așteptări imposibil de atins. În astfel de cazuri, consider că responsabilitatea medicului este să îi explice sincer de ce operația nu este cea mai bună soluție. Mai există și situații în care intervenția este contraindicată din motive medicale sau când observăm că motivația pacientului este influențată exclusiv de presiunea socială ori de dorința de a copia un ideal nerealist. A spune «nu» nu înseamnă lipsă de empatie, ci profesionalism”, explică chirurgul.

Cazul tinerei ajunse în miez de noapte la spital adaugă însă o dimensiune foarte concretă tuturor acestor avertismente. În spatele unei injectări care poate părea banală există anatomie, vase de sânge, substanțe care trebuie să poată fi identificate și complicații care trebuie recunoscute și tratate rapid.

Uneori, diferența dintre o procedură făcută „mai ieftin” și una realizată în condiții medicale poate deveni diferența dintre o buză mai voluminoasă și o bucată de țesut pe care medicii trebuie să lupte să o salveze.