În 15 aprilie, dosarul Peşterii Coliboaia a intrat pe lista indicativă UNESCO pentru România, primul pas pentru ca peştera în care s-a făcut cea mai spectaculoasă descoperire paleolitică din Bihor să devină sit UNESCO, bun de valoare universală excepțională.

Anunţul oficial a fost făcut într-o conferinţă de presă de către Gabriel Moisa, managerul Muzeului Ţării Crişurilor – Complex Muzeal, şi dr. Călin Ghemiș, arheolog specializat în preistorie, speo-arheologie și artă rupestră, care a făcut cercetări la faţa locului şi a instrumentat dosarul. Tema conferinţei a fost „Peștera Coliboaia: contribuția majoră a Muzeului Țării Crișurilor Oradea – Complex Muzeal la includerea acesteia pe lista indicativă a României pentru Patrimoniul Mondial UNESCO”

Dosarul a fost început acum zece ani, documentația fiind realizată de arheologul Călin Ghemiș, împreună cu colegii Andreea Pop, Anca Grama și Toma Bucuroiu de la Institutul Național al Patrimoniului, iar sprijinul pentru depunerea acestuia a fost acordat de Direcția Județeană pentru Cultură Bihor cu implicarea logistică şi financiară a Consiliului Judeţean Bihor.

Galeria desenelor din Peştera Coliboaia situată în raza comunei Pietroasa, pe valea Sighiştelului, la 5 km amonte de satul cu același nume din Județul Bihor, a fost descoperită în 2009 de către o echipă de speologi din care au făcut parte Tudor Rus (Speodava Ştei), Mihai Besesek, Valentin Alexandru Radu, Roxana Laura Ţoiciu (Speowest Arad), Marius Kenesz (Speo Club Zarand Brad). Localizarea peşterii este într-o zonă de conservare specială a Parcului Natural Apuseni în Munţii Bihorului, şi are o dezvoltare de 1066 de metri cartaţi de galerii, cu o denivelare de plus 15 metri.

Echipa a avut norocul de o perioadă secetoasă pentru a putea traversa al treilea sifon al peşterii, scopul iniţial fiind de a găsi joncţiunea cu Avenul din Dealul Secăturii. În acea tură speologică, speologii s-au căţărat pe o cascadă de calcit de aproximativ 7 m de înălțime, unde au descoperit această Galerie a desenelor, care se află la 770 de metri de la intrarea în peşteră. Descoperirea a fost anunțată într-un timp foarte rapid şi s-au început demersurile pentru autentificarea ei.

Opere de artă preistorice autentice

O echipă mixtă româno-franceză, coordonată de Viorel Lascu (Preşedintele Federaţiei Române de Speologie), Jean Clottes (expert în artă rupestră pentru UNESCO şi ICOMOS) şi arheologul Călin Ghemiş a intrat în 2010 în sala cu picturi, confirmând autenticitatea operelor de artă preistorice. În 2011, echipa româno-franceză a organizat două ture de cercetare, în octombrie şi în noiembrie.

Rezultatele datării prin metoda 14C, realizate la Laboratorul de Ştinţe Climatice şi de Mediu din Gif-sur-Yvette (Franţa), au indicat faptul că aceste picturi parietale au fost produse înt-o perioadă de timp cuprinsă între 35.120/36.780 şi 31.450/32.820 ani în urmă. Din acest punct de vedere, Coliboaia este dintre primele cinci peşteri ca vechime din lume.

În 2011, într-un timp record pentru România, adică în șase luni de zile de la depunerea dosarului, peștera a fost inclusă în lista monumentelor istorice din România în grupa valorică A, de importanță universală.

În partea de cercetare a fost implicat şi Musee d Orgnac Grand Site de France cu care Muzeul Ţării Crişurilor – Complex Muzeal a încheiat un parteneriat. Este unul dintre primele șase muzee din Franța care gestionează o peșteră. Şi-au acordat sprijinul Federația Română de Speologie, Federaţia Franceză de Speologie, Cluburile de speologie Speodava Ştei şi Speowest arad, Administraţia Parcul Natural Apuseni.

„Un prim vernisaj de artă al umanității”

Desenele sunt realizate cu cărbune pe ambii pereţi ai sălii şi reprezintă un bizon, un cal, două capete de rinocer, unul sau poate chiar două capete de urs şi un animal nedeterminat (cal sau felină). De altfel, un rinocer este propus ca logo al peșterii. Cele 10 reprezentări din Peştera Coliboaia reprezintă cele mai vechi urme de pictură rupestră din Europa Centrală. Desenele aparţin Aurignacianului, prima cultură arheologică clară a Paleoliticului Superior Vechi.

„Ele sunt, din punct de vedere al istoriei artei, niște crochiuri. Cel puțin, în cazul câtorva dintre ele, cele pe care putem să le determinăm, pentru că există și animale nedeterminate, știm că fac parte din fauna pe care omul paleolitic o vedea la acea vreme. Cele mai apropiate analogii ca și tehnică de realizare a acestor desene sunt în Franța. Este vorba despre peștera Chauvet, descoperită în 1994 și intrată în patrimoniu UNESCO în 2014. Nu trebuie să ne uimească faptul că există plaja asta de timp pentru că cei de la UNESCO solicită întotdeauna adăugiri şi completări ulterioare ale dosarelor. Dacă vreți o exprimare mai artistică, sau un pic mai poetică, noi ne aflăm aici în preajma unui prim vernisaj de artă al umanității”, spune arheologul, adăugând că aceste desene au fost realizate de homo sapiens sapiens, omul anatomic modern, cea mai apropiată ruda noastră.

Criterii de integritate

Conform documentației, Peștera Coliboaia îndeplinește pe deplin toate criteriile de integritate necesare, păstrând toate elementele esențiale care îi transmit potențiala valoare universală excepțională, respectiv arta parietală din „Galeria Desenelor”, depozitele arheologice asociate, precum și sistemul mai larg de peșteri care încadrează contextul său original de utilizare. Integritatea este demonstrată de faptul că galeria constituie un context arheologic închis, care a rămas efectiv sigilat timp de zeci de mii de ani. Ca atare, toate elementele figurative și rămășițele arheologice asociate sunt in situ, fără dovezi de perturbări sau intervenții ulterioare.

Chiar dacă va deveni sit UNESCO, este foarte puţin probabil de a deveni peşteră turistică. În primul rând, datorită faptului că este extrem de greu accesibil în Galeria Desenelor şi în al doilea rând, pentru faptul că este vorba de o descoperire foarte sensibilă, un microclimat extrem de fragil, după cum precizează Călin Ghemiş.

„Desenele din Coliboaia sunt de foarte bună calitate. Ele au rămas treizeci de mii de ani sigilate, să zicem așa, și nu putem să ne permitem «luxul» cu care, de exemplu, francezii, respectiv spanioli, la Lascaux și la Altamira, datorită unui turism necontrolat, mai ales la începutul secolului trecut, între desen și stâncă s-au adunat o grămadă de fungi, de microorganisme, de acarieni, care au început să cojească stratul de pictură, motiv pentru care cele două peșteri sunt închise”, a adăugat arheologul.

Dacă Bihorul va avea un sit UNESCO, acest lucru va însemna o legitimare a valorii universale a acestei peșteri dar şi o oportunitate de a atrage fonduri europene pentru a include zona Sighiștelului într-un circuit turistic, la fel ca în Franţa, unde o peșteră paleolitică poate susține o comunitate. În prezent, partea de cercetare arheologică în Peştera Coliboaia este realizată în proporție de 80%. Mai sunt de efectuat studii de geomorgologie, chimie, biologie.

Datorită vechimii sale, Peștera Coliboaia este unul dintre cele mai importante monumente arheologice din județ, de o valoare universală. Replici ale desenelor din galeria peşterii sunt integrate în Expoziția de Bază a Muzeului Țării Crișurilor, tocmai pentru a veni în sprijinul publicului fără a compromite peștera în sine.