Cititorii de poezie sunt invitați la o dublă lansare de carte luni, 22 iunie, ora 18:30, pe teresa din curtea interioară a ruin pubului Moszkva Cafe, eveniment desfășurat în cadrul celei de-a 43-a ediții a clubului de lectură orădean.

Sorin Gherguţ şi Bogdan Tiutiu, poeți contemporani cu patru volume apreciate la activ, vor citi din cărțile lor nou-apărute: „ceva, ceva” respectiv „Inima e o suprafaţă care se curăţă singură”. Moderatorii evenimentului vor fi Dan-Liviu Boeriu şi Mihók Tamás. Gazde vor fi Radu Bejan, Ştefan Pop şi Cristiana Ile.

Cele două volume de poezie vor putea fi achiziționate la fața locului de la standul Cărturești, seara încheindu-se cu o dublă sesiune de autografe. Evenimentul este organizat de Revista de cultură „Familia”, având ca parteneri pe Cărtureşti Oradea, Moszkva Cafe, Revista „Subversiv” şi Litere UO.

Sorin Gherguţ este poet și traducător. A publicat volumele „Time Out” (1998), „Orice. uverturi şi reziduuri” (2011) și „Trei” (2016). A participat la volumele tematice „Generaţia de aur” și „perturbări în desfăşurare” (2020, 2021; coord. V. Leac), la antologiile „De ce pisicile n-au coadă” (2017), „Scriitori la poliţie” (2016), precum și la volumele colective „Tablou de familie” (1995), „Marfă” (1996), „Marfă reîncărcată” (2011) și „Marfă cu diamnate” (2026). A tradus în română „Poşta” de Charles Bukowski (2004, 2017), „Prânzul dezgolit” de William S. Burroughs (2006, 2020), „Tarantula” de Bob Dylan (2016), Sângele făgăduințelor de Wajdi Mouawad (2023) ș.a. Versurile sale au fost traduse în germană, slovacă, suedeză și turcă.

Despre volumul „ceva, ceva”, Mircea Cărtărescu punctează: „Sorin Gherguț este unul dintre cei mai originali poeți români de azi. Nimeni nu mai privește ca el, de la firul ierbii, «problemul ăstei vieți cu care lupt», cum scria Eminescu. Eroul său este loserul care își transformă ghinioanele în triumful unei formule poetice revelatoare și în definitiv, înveselitoare. Dincolo de contextul social, manevrarea cuvintelor le dă micilor nuclee lingvistice o forță explozivă paradoxală și neașteptată. Brusc, banalul și transparența generează sens. Rimate hilar, ca-n numărătorile de copii, aruncate aparent «la plesneală» ca-n muzica rap sau construite sofisticat, poemele curg cu o inconfundabilă lejeritate. «E tare, e foarte tare!» exclami și vrei să mai citești”.

Bogdan Tiutiu, poet născut în 1987 la Turda, a debutat în 2017 cu volumul „Sundial” (Premiul pentru debut acordat de clubul de lectură Nepotu’ lui Thoreau. De asemenea, a fost nominalizat la Tânărul poet al anului 2017, Gala Tinerilor Scriitori), urmat de „Grădinile Newmarkt şi alte poeme” (2020) și „Mai ales că totul se poate dizolva în orice clipă” (2023). Prezent în antologia maghiară de ecopoezie universală „A ránk bízott kert” (Grădina care ne-a fost încredințată, 2021). Compune muzică electronică și experimentală. Își dorește să trăiască în satul Sub Piatră din Munții Apuseni, spațiul intim al poemelor sale.

Cosmina Moroşan spune despre volumul „Inima e o suprafaţă care se curăţă singură”: „Să ne așezăm în proximitatea inteligenței blânde din spațiile-reticulație ale acestei cărți-concept. Vocea stranie și înduioșată ne deplasează între paradoxuri de regnuri/registre utopic-distopice, savurându-și, ca un ascet intraplanetar, precizia deplasărilor. O ecologie a afectului transpare aici, o adevărată ontologie a lentorii transformă nostalgia în pretext co-creativ, când ultimatumul planetei ajunge nevoie gravă de responsabilizare politic-poetică. Și cât loc de rătăcire empatică ne lasă autorul: în concretul acesta post-biologic, am regăsit fantoma lui W.S. Merwin, sub isonul aievea al lui Hildegard din Bingen. O plimbare urgentă în fragilitate și reconstrucție!”.