Ce se întâmplă atunci când un oraș pe care crezi că îl cunoști este privit cu ochii unor oameni veniți din alte țări, cu alte experiențe și alte întrebări? Timp de patru zile, între 14 și 17 octombrie, Șteiul a devenit locul unei asemenea întâlniri. Arhitectura, amintirile locuitorilor și trecutul său industrial au fost explorate de specialiști europeni, profesori, studenți și tineri din comunitatea locală, reuniți în cadrul proiectului Erasmus+ Critical History Tours.

Nu a fost un simplu curs despre istoria comunismului, nici o vizită turistică obișnuită. A fost un exercițiu de înțelegere a unui oraș neobișnuit, construit în anii 1950 în legătură cu exploatarea uraniului din Munții Bihorului și marcat de influența sovietică asupra României postbelice.

Un oraș mic, o istorie europeană

Șteiul este unul dintre exemplele remarcabile de urbanism planificat din România secolului XX. Clădirile sale publice, organizarea spațiilor verzi și arhitectura centrului istoric vorbesc despre o epocă în care orașul era conceput și ca expresie a puterii politice. Dar Șteiul este, în egală măsură, orașul oamenilor care au trăit aici, au muncit, au învățat și au construit o comunitate cu o puternică identitate culturală.

Tocmai această întâlnire dintre istoria oficială și memoria vie a constituit punctul de plecare al cursului internațional.

Inițiativa organizării programului la Ștei i-a aparținut profesorului John Patrick Leech, de la Universitatea din Bologna, implicat în activitatea Rutei Culturale Europene ATRIUM, din al cărei circuit face parte orașul. Proiectul Critical History Tours este coordonat de EuroClio, al carei director este Paula O Donohoe, în parteneriat cu organizații europene specializate în educație istorică, patrimoniu și turism cultural.

Un rol esențial în realizarea evenimentului l-a avut Primăria Orașului Ștei, partener instituțional și gazdă a programului. Primarul Iulian Balaj și echipa administrației locale au susținut organizarea activităților și au pus la dispoziție infrastructura necesară desfășurării lor.

Participarea Șteiului la acest proiect continuă colaborarea cu ATRIUM, ruta culturală certificată de Consiliul Europei, dedicată arhitecturii regimurilor totalitare din secolul XX. Claudia Castellucci, directoarea ATRIUM, și Giulia Righetti, reprezentantă a organizației, au sprijinit implicarea orașului și cooperarea dintre partenerii europeni și cei locali.

Arhitectura, explicată acolo unde istoria s-a petrecut

O contribuție centrală la prezentarea patrimoniului șteian a avut-o conf. univ. dr. Ramona Novicov, istoric de artă și arhitectură, membră a Comitetului Științific ATRIUM, originară din Ștei și cercetătoare a acestui ansamblu urban de peste un deceniu.

În calitate de expert local și ghid, aceasta a prezentat participanților particularitățile arhitecturii staliniste târzii, organizarea urbanistică a fostului Oraș Dr. Petru Groza și legăturile dintre arhitectură, putere politică și experiența cotidiană a locuitorilor.

Alături de ea, conf. univ. dr. Corina Tătar, de la Universitatea din Oradea, a contribuit in mod decisiv, ca specialist și ghid, la interpretarea contextului geografic, a dezvoltării teritoriale și a perspectivelor de valorificare turistică a orașului.

Cele două cadre universitare au oferit astfel participanților nu doar informații istorice, ci și repere pentru înțelegerea relației dintre patrimoniul construit și viața comunității.

Un loc important l-au ocupat studenții Universității din Oradea, din domeniile arhitecturii, jurnalismului și geografiei. Participarea lor a creat o punte între cercetarea universitară, educația practică și nevoile unei comunități locale. În cazul studenților de la arhitectură, această experiență a continuat cercetările și releveele realizate în anii precedenți asupra clădirilor istorice ale Șteiului.

Dimensiunea educativă a fost completată de expoziția de desene cu detalii arhitecturale realizate de elevi sub îndrumarea Sorinei Wesolowski. Lucrările au demonstrat că patrimoniul poate fi descoperit și prin exercițiul atent al privirii: o fereastră, un portal sau un ornament devin puncte de plecare pentru înțelegerea istoriei propriului oraș.

Cum se construiește un tur istoric critic?

Pregătirea metodologică a fost coordonată de specialistele Olivia Durand, Paula Larsson, si Waqas Mirza de la Uncomfortable Oxford, organizație cunoscută pentru tururile sale care abordează aspecte controversate sau insuficient discutate ale istoriei.

Participanții au învățat să cerceteze surse, să selecteze locuri relevante, să construiască un traseu și să formuleze întrebări care stimulează dialogul. Un tur istoric critic nu urmărește să ofere vizitatorului o singură versiune definitivă a trecutului, ci să-i arate cum pot coexista experiențe și interpretări diferite.

Orașul însuși a devenit material de studiu. Palatul Administrativ, Casa de Cultură, complexul sportiv, locuințele și spațiile publice au fost privite nu doar ca obiective arhitecturale, ci și ca martori ai unor istorii personale și colective.

La finalul cursului, sâmbătă, 17 octombrie, participanții au prezentat reprezentanților administrației locale și altor invitați un traseu-pilot, conceput în echipă, aplicând pe teren metodele învățate.

O întâlnire care poate continua

Importanța evenimentului depășește cele patru zile de curs. Pentru Ștei, experiența deschide noi posibilități de colaborare între administrația locală, universitate, specialiștii în patrimoniu și organizațiile europene de turism cultural.

Orașul are șansa de a-și pune în valoare un patrimoniu arhitectural rar, fără să simplifice trecutul și fără să ignore memoria celor care i-au dat viață. Iar implicarea tinerilor poate transforma această moștenire într-o resursă pentru educație și dezvoltare locală.

Poate că tocmai aici se află câștigul cel mai important al întâlnirii: specialiștii străini au descoperit Șteiul, iar oamenii locului au fost invitați să îl privească dintr-o perspectivă nouă.

Pentru că un oraș nu este alcătuit numai din clădiri și date istorice. El continuă să trăiască prin întrebările pe care ni le punem despre el și prin poveștile pe care învățăm să le ascultăm.