În urmă cu mai puțin de două luni se vorbea în România, și în județul Bihor, despre o criză a forței de muncă. Angajatorii nu știau ce metode să mai aplice pentru a-și găsi oamenii potriviți. Unii mergeau pe principiul: „să aibă doar două mâini, două picioare și să vrea doar să muncească”. Că de pregătirea lor se ocupau ei.
A venit pandemia de Covid-19 și companiile au început să-și reducă producția sau chiar să o sisteze de tot, unele. Angajații au fost trimiși în șomaj tehnic, iar unora li s-a desfăcut contractul de muncă. Întrebarea care se pune este dacă am trecut de la o criză a forței de muncă la un exces al forței de muncă? Am căutat răspunsuri despre ce va fi după pandemia de Covid – 19 la specialiști care au legătură cu piața muncii: Dinu Meșter, președintele Fedrației Patronilor Bihor, Vlad Sarca, director EGV International, Prestige Business Center și Békési Csaba, directorul executiv al AJOFM Bihor.
Exces pe termen scurt
Békési Csaba, șeful AJOFM Bihor, cel care este în contact direct cu angajații, dar și cu angajatorii, este de părere că va exista un exces de oferte de forță de muncă pe termen scurt și mediu, dar pe termen lung lucrurile se vor echilibra. „Angajatorii motivați de principalul motor – profitul – vor avea nevoie de acea forță de muncă fără de care capitalul tehnic și financiar rămân fără nici un sens”, crede directorul AJOFM Bihor.
Vlad Sarca, antreprenor bihorean, spune că după trecerea pandemiei ne putem aștepta la un surplus de forță de muncă.
Dinu Meșter, președintele Federației Patronilor Bihor susține că vom avea un exces de forță de muncă brută și necalificata, chiar care nu este dispusă să muncească, un șomaj structural. „Vom avea șomeri care nu vor dori să muncească pentru că nu au valoarea, principiul și cultul muncii, datorită nivelului scăzut de educație și conștiință, dacă luăm în calcul majoritatea persoanelor care s-au întors în țară după această criză. Vom avea și șomeri care vor dori să muncească, însă nu vor avea competențele și abilitățile necesare pentru a ocupa locurile de muncă ale prezentului”, a precizat președintele FPB.
Cine pierde? Cine câștigă?
În urma crizei generate de pandemia de Covid vor fi domenii care vor fi mai afectate și altele mai puțin. Vor fi meserii care nu se vor mai regăsi și meserii noi, căutate.
„Domeniile cele mai lovite sunt cele a căror activitate a fost suspendată. De angajați calificați, tot timpul vom avea nevoie. O bună perioadă de timp va fi nevoie de personal angajat în unitățile furnizoare de echipamente de protecție, acolo unde producția va cunoaște o creștere. În schimb, aș sublinia lacunele care le am observat în această perioadă de digitalizare forțată, lacune privind competențele IT și mai mult cele care se referă la utilizarea echipamentelor periferice IT și platformele, programele de comunicare on line. Aici vom avea de lucru în viitor”, a declarat directorul executiv al AJOFM Bihor.
Vlad Sarca este de părere că cele mai vulnerabile companii sunt cele afectate direct de măsurile de distanțare socială. Aici intră organizatorii de evenimente și furnizorii lor, companiile din turism, HORECA, transport aerian și cele care suferă în general într-o fază de recesiune economică cum ar fi producătorii de bunuri de folosință îndelungată, precum industria auto, a mobilei sau producătorii de electrocasnice. „În același timp, suferă și companiile din industria petrolului și domeniul imobiliar și furnizorii acestora. E greu de spus care ar fi domeniile câștigătoare pentru că majoritatea sunt afectate, fie de criza din domeniul sănătății, fie de recesiune. Sunt totuși anumite companii care par să o ducă bine cum ar fi cele din farma sau companii de IT care susțin digitalizarea”, a declarat Vlad Sarca. Acesta este de părere că vor câștiga acei antreprenori care au resurse financiare sau capacitatea de a obține finanțare și care vor reusi să se adapteze rapid sau să se reinventeze și care vor ști să păstreze oamenii valoroși alături de ei. „Vor pierde cei care vor vrea să facă totul ca înainte, care nu își vor adapta canalele de distribuție și care nu vor găsesc căi alternative de aduce venituri. Vreau totuși să menționez că și atunci când afacerile merg prost, câștigăm experiență valoroasă, care ne poate face mai puternici în viitor”, subliniază antreprenorul.
Diaspora încotro?
Înainte de pandemie, reîntoarcerea diasporei reprezenta o soluția la criza forței de muncă. Acum, se pune problema câți din cei care s-au întors în țară vor vrea să se angajeze și câți vor pleca, dinou, după ridicarea restricțiilor. „Nu cunosc exact componența profesioanală a celor care s-au întors în țara. Desigur, am văzut în mass-media câteva exemple negative. Avem nevoie în continuare de cetățenii noștrii care până acum ofereau valoare adăugată economiilor străine. Cred că această pandemie va face ca persoanele care până acum doreau să plece pe termen scurt, strict pentru a realiza, repet, pe termen scurt, un venit superior celui din România, acum vor analiza această opțiune de două ori. Și cred că tendința veniturilor salariale la acest nivel va cunoaște o echilibrare între țările europene. E de subliniat, totodată, că la nevoie tot țara ta mamă este cea care va lupta să îți salveze viața”, este de părere Békési Csaba.
Dinu Meșter structurează diaspora în trei categorii. Prima categorie o reprezintă elitele intelectuale și profesionale care nici măcar nu s-au întors sau se vor întoarce doar parțial și doar pentru a pune umărul la un proiect real de țară. Cea de-a doua categorie este formată din oameni harnici, mici întreprinzători și meseriași care probabil că s-au întors pentru a fi alături de cei dragi. Cei care au revenit nu se vor angaja ci vor deveni o nouă pătură antreprenorială în România. „Clasa cea mai numeroasă este cea nomadă, care nu se va angaja nici înainte nici după criză, nici în România și nici în străinătate. Probabil este dificil și de «inventariat»”, a precizat șeful FPB.
Vlad Sarca speră ca mulți din cei care s-au întors să rămână în țara și cu cunoștințele dobândite, unii să înfiițeze afaceri. „Prin programul Repatriot din care fac parte îi putem sprijini. De asemenea cred că unii dintre ei vor pleca înapoi în străinătate pentru a-și încerca norocul, deși cred că în țări precum Spania sau Italia s-ar putea să rămână cu mai puțini bani după ce își achită toate cheltuielile sau banii care le rămân să aibă o putere de cumpărare mai mică decât în cazul în care ar lucra într-un oraș dezvoltat din România”, conchide antreprenorul.
Trimite articolul
XCand ii vad pe cei doi de la cele doua extreme ma ia cufureala.