Pasionaţi de istorie, utilizatorii responsabili ai detectoarelor de metale prezintă o nouă descoperire sub egida Asociației Dacia Crisius. De această dată, Dan Marta, din satul Gălășeni, un veteran al descoperirilor importante făcute în județul Bihor, a scos la lumină duminică, 28 ianuarie, un medalion din argint, inspirat de o monedă egipteană de acum aproximativ 2300 de ani. Obiectul a fost descoperit în comuna Măgeşti.

[eadvert]

Descoperirea este inedită prin faptul că acest medalion, care înfăţişează o regină din Dinastia Ptolemeilor, inspirat de o monedă bătută la vărsarea Nilului în Marea Mediterană, lângă orașul Alexandria, a fost descoperit aici, la 3500 kilometri depăratre, pe Valea Crișului Repede.

Berenice a II-a a Egiptului

Cei de la Asociația Dacia Crisius s-au consultat în ceea ce priveşte medalionul cu conf. dr. Cristian Găzdac de la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, expert guvernamental pe bunuri arheologice și documentare; istorie antică, numismatică, studii de securitate, protecția patrimoniului. Profesorul, văzând fotografia medalionului, a spus că este posibil să fie o imitaţie după moneda care o înfăţişează pe regina Berenice a II-a a Egiptului.

Regina Berenice a II-a a Egiptului, soția și totodată verișoara Faraonului Ptolemeu al III-lea, a trăit din 267 î.Hr. până în 221 î.Hr. când a fost asasinată de consilierul cel mai apropiat al fiului său, pentru influența sa asupra faraonului după succesiunea acestuia la tron. Regina era o recunoscută călăreață, victorioasă la Jocurile Olimpice într-o cvadrigă (car antic, pe două roți, tras de patru cai înhămați unul lângă altul), eveniment despre care s-au scris poezii si epigrame. Mai mult, regina are şi o constelație care îi poartă numele, după ce și-a sacrificat podoaba capilară zeilor, rugându-se pentru întoarcerea soțului teafăr din război. Dinastia Ptolemeică a reprezentat una dintre cele mai zbuciumate perioade ale istoriei Egiptului, marcată de intrigi şi schimbări.

„Explicația prezenței acestei mărturii egiptene aici, databilă între secolele IV-II î.Hr., poate începe cu importanta rută comercială pe mare, care pornea din Egipt, lega Levantul de Grecia și de aici poposea în polisurile de pe țărmul Pontului Euxin, de unde se revărsa în ținuturile barbarilor. Orașul-port Tomis, Constanța de astăzi, era cel mai important centru administrativ, economic și comercial de pe Marea Neagră în Antichitate. Aici, exista o comunitate puternică de navigatori și comercianți din Alexandria, singurul loc de unde putea proveni o astfel de piesă. Mai apoi, ar fi străbătut distanțe mari, pe rutele fluviale și terestre, ca parte a intenselor schimburi comerciale cu triburile de dincolo de lanțul Carpatic. O altă posibilă explicație plasează artefactul în la fel de dinamicele schimbări de proprietar ca urmare a raidurilor de jaf, ca parte din prada de război sau ca dar oferit vreunui șef local, la un moment dat”, explică Asociația Dacia Crisius.

Monedă atipică

Din păcate, rama în care astfel de medalioane erau de obicei încastrate lipseşte. De cele mai multe ori, rama era făcută dintr-un material nobil, frumos ornamentată, chiar cu pietre prețioase, făcând astfel ca rama să depășească în valoare medalionul pe care îl încadra.

Medalionul de argint descoperit, datorită lipsei reversului cântărește doar 29,06 grame, în comparație cu moneda pe care o imită, care cântărește 52 de grame. Îi respectă însă dimensiunile, medalionul măsurând între 40 şi 44 mm, pe când moneda măsoară și ea în jur de 42 mm, în funcție de batere.

„Moneda care a fost reprodusă în cauză este identificată în mediile de specialitate sub denumirea de pentekaidecadrachm, iar asta pentru că greutatea ei o însumează pe cea a 15 drahme din argint, după ce dinastul Ptolemeu I a abandonat standardul inițial al greutății drahmelor de 4,3 grame, în favoarea unui nou standard de 3,57 grame. Este una dintre cele mai mari monede bătute într-un regat elenistic și este atipică sistemului monetar egiptean, motiv pentru care a iscat controverse în mediile științifice, numismații punând scopul baterii ei în legătură cu Al Treilea Război Sirian (246-241 î.Hr.)”, precizează Asociația Dacia Crisius.

Piesa a fost predată instituțiilor competente conform legii, urmând ca specialiștii să se pronunțe în privința datelor exacte.