Cercetările profesorului Farkas vizează probleme extrem de complexe privind topologia si geometria spațiilor de moduli în geometrie algebrică. A rezolvat mai multe probleme deschise din domeniu, de exemplu așa-numita slope conjecture a lui Harris si Morrison sau conjectura lui Green.Sunt doar câteva dintre motivele pentru care în România a fost premiat de Ad-Astra.

[eadvert]

Profesorul Farkas este autorul unei lucrări, “The geometry of the moduli space of odd spin curves”, care a apărut în revista Annals of Mathematics, probabil cea mai prestigioasă revistă din domeniul matematicii. Rezultatele cercetărilor sale au fost publicate în reviste de nivel de vârf în domeniul matematicii: Inventiones Mathematicae, Duke Mathematical Journal, Annales d’ E.N.S., Journal of Algebraic Geometry, Advances in Mathematics, etc.

Un amplu cv al profesorului Farkas puteți citi accesțnd link-ul https://www.mathematik.hu-berlin.de/~farkas/

După o activitate prestigioasă inclusive la universități din SUA, orădeanul a devenit membru al Academiei Germane. Anunțul a fost făcut de profesorul Adrian Niță:”

Felicitări fostului nostru elev, Gavril Farkas, promoția 1991, fost olimpic la matematică, absolvent al Facultății de Matematică din cadrul Universității Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, doctor în matematică, director al Universității de Matematică Humboldt Berlin și din 2.06.2022 membru al Academiei Germane”. Într-un interviu acordat celor de la adevărul.ro, profesorul născut în Oradea explica că lucrează în geometria algebrică, un domeniu al matematicii pure care se ocupă de studiul sistemelor de ecuaţii polinomiale.

“Acest studiu se face prin metode geometrice sofisticate care au fost dezvoltate timp de mai bine de un secol. Dacă vreţi, geometria algebrică este teoria geometrică a polinoamelor. Prin intermediul coordonatelor, o ecuaţie de gradul doi devine de exemplu o curbă, în acest caz o conică. În special, mă ocup de probleme de clasificare în geometria algebrică, studiul aşa numitelor spaţii de moduli, care apar că şi o hartă a obiectelor geometrice de un anumit tip. Simplificînd, aş putea spune că harta României este spaţiul de moduli al tuturor aşezărilor din această ţară. Studiind harta, putem deduce diverse caracteristici, de exemplu ştim care oraşe sunt apropiate şi care nu. Cu ît hartă este mai precisă, cu atît informaţiile noastre vor fi mai exacte. Acelaşi principiu se aplică şi în geometria algebrică, însă de data asta clasificăm nu oraşe, ci suprafeţe Riemanniene”. A petrecut 5 ani în universități din Olanda și 8 ani în universități din America și crede că faptul că acolo a fost înconjurat de minți sclipitoare a contribuit la ceea ce este astăzi. În interviul acordat după premiul Ad Astra, Gavril Farkas și-a amintit cum s-a îndrăgostit de matematică:

“Eram în Oradea în anii 80 într-un liceu în care, ca peste tot pe atunci, lumea era terorizată de spectrul examenelor de admitere, iar succesul era măsurat în numărul de elevi dintr-o clasă care intrau la o facultate. La un moment dat am decis să mă apuc să studiez matematica mai sistematic, pentru că aşa era orientat întregul sistem de învăţămînt. Şi rapid am început să apreciez că în matematică tot timpul există întrebări noi, a căror rezolvare conduce la alte întrebări, din ce în ce mai profunde. A jucat un rol şi faptul că am obţinut succese la olimpiadele şcolare de atunci, pentru spiritul competitiv al unui adolescent şi acela a fost un factor. În ultimii ani de liceu decizia era deja luată, îmi era deja evident că voi deveni matematician”.

Una dintre obsesiile declarate ale cercetătorului au fost varietățile abeliene, obiecte matematice “cu aplicaţii practice importante, de exemplu în criptografie, fără de care nu am fi în stare să folosim o carte de credit sau un automat bancar.