La inițiativa USR și cu susținerea PSD, ALDE și Pro România, Camera Deputaților a adoptat, ieri, o lege ce s-ar putea dovedi foarte importantă în combaterea infracțiunilor de mediu, în anii ce vin. Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM) ar avea o competență specială în combaterea corupției instituționalizate, mafia lemnului întinzându-și tentaculele în structurile de stat, la scară largă.

Sunt cunoscute anchetele pertinente realizate pe această temă, realizate atât de jurnaliști români, cât și de jurnaliști străini, care constată cu oroare cum ultimele păduri virgine ale Europei, din Munții Carpați, dispar de la an la an, sub privirile nepăsătoare ale autorităților.
Proverbul “lupul pază la stâna de oi” se aplică perfect în acest caz, de multe ori tocmai angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva fiind cei care instigă, încurajează furtul lemnului, în schimbul foloaselor necuvenite, într-o țară ce aparține tot mai puțin copiilor copiilor noștri.

Surprinzător sau nu, personajul negativ la votul din plen de miercuri, din Cameră, a fost partidul de guvernământ. Oarecum surprinzător, deoarece 15 senatori PNL figurează printre inițiatori. Pe de altă parte, Guvernul Ludovic Orban a emis un aviz negativ privind apariția acestei instituții. Liberalii invocă faptul că, de la Bruxelles, Comisia Europeană nu ar recomanda înființarea unui parchet special pentru investigarea infracțiunilor de mediu.

Cupșa: „Nu este nevoie”

Grupul PNL s-a abținut la vot, iar deputatul Ioan Cupșa își asumă deschis această decizie.

„Nu era nevoie de această «instituție»! Este o «lovitura de imagine» și atât. Nu le pasă de acest text de lege, de funcționalitatea lui. Doar imaginea, comunicarea publică contează. Avem nevoie de procurori specializați, eventual de secție la nivelul Parchetului de pe lângă ÎCCJ și servicii la nivel de parchete cu probleme serioase. Există un Ordin al procurorului general privitor la acești procurori specializați, se organizează pregătirea specială a unor procurori, specializarea lor!”, încearcă Cupșa să argumenteze.

Deputatul avocat a mai argumentat că, prin înființarea DIIM, s-ar suprapune competențe între DNA, DIICOT și DIIM, însă partidul de guvernământ nu a venit cu amendamente la această lege, pentru a o îmbunătăți. Nici nu a propus îmbunătățirea cadrului legislativ și executiv, pentru a combate furtul generalizat din păduri, chit că toată lumea admite că „așa nu se mai poate”!

Szabó: „Învățăm din istorie”

Și UDMR s-a abținut de la vot, în condițiile în care această formațiune domină scena politică în județe bogate în păduri, precum Harghita și Covasna. “Ne-am abținut. Am fost de acord cu argumentele CSM. Noi învățăm din istorie”, a motivat Szabó Ődön, deputat și președinte executiv al UDMR Bihor. Este cunoscută atitudinea constant critică a UDMR față de structuri specializate, precum DNA. Consiliul Superior al Magistraturii a avizat negativ proiectul, cu zece voturi pentru aviz negativ și 8 voturi pentru aviz pozitiv, cu observații.

În avizul său, CSM a reținut că redistribuirea a 295 de posturi de procurori la DIIM ar avea un impact negativ major, că nu s-a făcut un impact bugetar, iar „complexitatea unor astfel de cauze și gravitatea lor nu justifică în toate cazurile efectuarea urmăririi penale de către un procuror”. Tot CSM face referire la Ordinul procurorul general nr. 186 din 2018, privind constituirea unei rețele naționale, specializată în infracțiunile legate de mediu. Cu câtă eficiență acționează această rețea, o poate constata orice cetățean…

Ce zice CSM

Argumentul din avizul negativ al CSM, privind distorsionarea activității parchetelor din țară, a fost, practic, invalidat de un amendament al PSD, care a trecut la vot și care reduce substanțial schema minimă cu care se va înființa Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu. Astfel, DIIM se va putea înființa cu doar 10 posturi de procuror (inițial erau 295); 5 posturi de specialişti (inițial erau 40); 5 posturi de personal auxiliar de specialitate (inițial erau 270); 25 de ofiţeri şi agenţi de poliţie judiciară (inițial erau 40).

S-a scos și numărul de 290 de ofițeri și agenți de poliție judiciară, ce urmau să fie desemnați în mod obligatoriu, prin lege. Același Szabó se prevalează de un alt aspect semnalat de CSM, în motivarea avizului său negativ, respectiv: „E nevoie de o strategie națională și de combaterea coordonată a tuturor formelor de ilicit împotriva mediului înconjurător , implicând toate autoritățile și instituțiile cu competențe în domeniu”. Însă se trece cu bună știință peste un aspect cât se poate de evident și anume, faptul că acea strategie întârzie să vină (niciun Guvern nu a întreprins măsuri în acest sens), iar înființarea DIIM poate fi tocmai o primă măsură dintr-un plan mai larg de combatere a corupției din zona de mediu!

Senatul României va fi cameră decizională. Rămâne de văzut cum vor vota cei 15 senatori liberali care și-au pus iscălitura pe această inițiativă legislativă.

„DNA-ul pădurilor” a primit aviz negativ de la CSM

Pentru a fi salvate, pădurile au nevoie de procurori anticorupție