Screening-ul pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin este inițiativa dr. Ritli Ladislau încă de la debutul mandatului său. Multe femei beneficiază și în prezent de acest program având șansa să fie tratate și vindecate dacă li se depistează maladia cruntă în fază incipientă.
A optimizat mecanismul claw-back pentru creşterea veniturilor în sistemul medical şi evitarea pierderilor, a înlocuit medicamentele originale cu cele generice de pe lista de medicamente gratuite şi compensate, a dat 70 milioane de lei în 2012 pentru screeningul în vederea depistării precoce a cancerului de col uterin.
Medicul s-a preocupat de creşterea gradului de formare a profesioniştilor din sistemul sanitar. Prin proiect transfrontalier, pe 10 milioane de franci elveţieni, cadre medicale, medici şi asistenţi din mai toate specialităţile medicale s-au specializat.
Pentru bolnavi
Doctorul Ritli a inclus toate judeţele în screeningul neonatal, a revizuit programul naţional de vaccinare conform cerinţelor Uniunii Europene, implementând şi registrul naţional de vaccinări.
Tot dr. Ritli a iniţiat registrul naţional pentru bolnavii cu cancer şi a continuat mai multe programe naţionale. Aşa se face că în 2011, aproape 600 de copii s-au născut prin fertilizare in vitro – proiect iniţiat de predecesorul său, Cseke Attila.
Dr. Ritli a îmbunătăţit plata medicilor de familie şi a finalizat un proiect împreună cu Oxford Policy Management pentru dezvoltarea medicinei primare, mai ales la ţară.
În mandatul dr. Ritli s-a continuat programul de achiziţie a elicopterelor SMURD, demarat de Cseke şi s-a stimulat spitalizarea de zi, pentru reducerea cheltuielilor de spitalizare pe termen mai lung, în folosul bolnavilor, care nu mai sunt ţinuţi atât de mult timp internaţi.
În mandatul dr. Ritli s-au reorganizat spitalele şi s-au cumpărat numeroase aparate şi echipamente medicale, mai ales în punctele strategice (270 de monitoare şi 21 de staţii centrale de monitorizare pentru secţii de terapie intensivă din 12 spitale din ţară), inclusiv pentru serviciile medicale de urgenţă (700 de simulatoare pentru 16 judeţe) şi maternităţi (circa 500 de echipamente de 12 tipuri pentru maternităţi din 63 de spitale).
A realizat prima bancă de organe din România şi a totodată primul registru de donatori de celule stem, introducându-l în circuitul naţional. Nu în ultimul rând, a informatizat sistemul sanitar, în colaborare cu casa de asigurări, a lansat proiectul privind reproducerea umană cu terţ donator. A finalizat reabilitarea Institutului Regional Oncologic de la Iaşi, demarată de Cseke, şi a realizat studiul de fezabilitate pentru Institutul Regional Oncologic de la Timişoara.
La fel ca predecesorul său, Cseke, nici medicul Ritli nu a făcut un inventar detaliat al aparaturii medicale cumpărate în mandatul său de ministru al Sănătăţii. „Am adus multă aparatură!”, spune modest medicul, amintind doar de acceleratorul linear, de braditerapie, de endoscopie digestivă, de aparatură de radiologie, de dotarea laboratoarelor spitalelor din Oradea şi din judeţ.
Ministrul Ritli a explicat doar că atunci când a cumpărat aparatul de braditerapie pentru Oradea, doar vreo opt centre din ţară mai deţineau un astfel de aparat. A derulat proiecte comune cu Israel, Republica Moldova, Polonia şi Danemarca, dar şi cu Norvegia.
Citiți principiile noastre de moderare aici!