Inițiativa prevede ca baza de calcul pentru contribuțiile sociale să fie raportată la venitul efectiv realizat, și nu la un nivel minim legat de salariul minim brut, în situațiile în care venitul obținut este mai mic. Proiectul de lege, înregistrat ca PL-x 352/2023, se află de mai mulți ani în procedură parlamentară. Camera Deputaților este forul decizional, iar votul final este programat pentru 16 septembrie.

În prezent, pentru anumite contracte part-time, atunci când venitul brut este sub salariul minim, contribuțiile de asigurări sociale și de sănătate sunt stabilite prin raportare la o bază minimă prevăzută de Codul fiscal. În anumite situații, diferența dintre contribuțiile calculate la această bază și cele aferente venitului efectiv este suportată de angajator.

Inițiativa legislativă urmărește schimbarea acestei reguli, astfel încât CAS și CASS să fie calculate în funcție de venitul efectiv obținut de salariat în luna respectivă.

O asemenea modificare ar putea face contractele cu timp parțial mai atractive pentru persoanele care nu pot sau nu doresc să lucreze cu normă întreagă. În această categorie intră, de exemplu, studenți, persoane care au și alte surse de venit, pensionari sau angajați care au nevoie de un program redus.

Regulile actuale prevăd deja o serie de excepții de la plata contribuțiilor prin raportare la baza minimă, aplicabile unor categorii de salariați, în condițiile stabilite de legislația fiscală. Susținătorii proiectului consideră însă că mecanismul actual poate descuraja utilizarea legală a contractelor part-time și poate determina angajatorii să opteze pentru alte forme de organizare a muncii.

Datele Eurostat arată cât de puțin răspândit este acest tip de contract în România comparativ cu restul Uniunii Europene. În 2024, 17,1% dintre persoanele ocupate cu vârste între 20 și 64 de ani din UE lucrau part-time. România se află printre statele cu cele mai mici ponderi ale muncii cu timp parțial.

Diferența este importantă și în cazul femeilor, pentru care munca part-time reprezintă o soluție folosită în special în contextul responsabilităților familiale. La nivelul UE, 27,8% dintre femeile ocupate lucrau part-time în 2024, față de 7,7% dintre bărbați.

Susținătorii modificării susțin că o taxare mai apropiată de venitul real ar putea încuraja angajarea cu forme legale a persoanelor care au nevoie de un program redus și ar putea diminua stimulentele pentru munca nedeclarată sau parțial declarată. Chiar dacă proiectul va fi adoptat de Camera Deputaților, noul mecanism nu va intra automat în vigoare în ziua votului.

Actul normativ trebuie să parcurgă etapele constituționale, inclusiv procedurile de promulgare și publicare în Monitorul Oficial. Data de la care noua regulă se va aplica va depinde de forma finală a legii și de prevederile privind intrarea sa în vigoare.

Pentru angajații part-time și angajatori, miza este importantă: dacă proiectul va deveni lege, costul fiscal al unor contracte cu timp parțial ar putea fi recalculat în funcție de venitul efectiv, ceea ce ar putea modifica atât nivelul contribuțiilor, cât și costul total al acestor contracte pentru firme.