Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România (CECCAR) solicită retragerea proiectului de lege care propune extinderea activităților rezervate avocaților, inclusiv în ceea ce privește redactarea anumitor contracte. Organizația consideră că inițiativa ar putea limita competențele altor profesioniști și ar pune o presiune financiară suplimentară asupra mediului de afaceri.

Propunerea legislativă, înregistrată la Senat cu numărul B563/2026, a fost depusă pe 14 octombrie și vizează modificarea Legii nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, precum și completarea Codului civil.

Într-un comunicat transmis pe 21 octombrie, CECCAR a cerut parlamentarilor inițiatori să retragă proiectul și a solicitat ca eventualele modificări legislative să fie precedate de o analiză a impactului economic și concurențial, precum și de consultări cu toate categoriile profesionale vizate.

De ce se opune CECCAR

În forma inițială, inițiativa prevede ca anumite contracte pentru care legislația impune forma scrisă sub semnătură privată, fie pentru validitate, fie pentru dovedirea actului, să fie redactate de un avocat, cu respectarea excepțiilor prevăzute de legile speciale.

Prevederea nu înseamnă că toate contractele încheiate de persoane fizice sau de companii ar trebui automat întocmite de un avocat. Totuși, formularea propusă ridică întrebări privind sfera documentelor vizate și modul în care obligația s-ar aplica în diferite domenii.

Printre exemplele care pot necesita clarificări se numără contractele de arendare, contractele individuale de muncă, anumite contracte privind drepturile de autor și alte acte pentru care legea solicită forma scrisă.

Potrivit proiectului, nerespectarea obligației de redactare de către avocat nu ar conduce automat la nulitatea contractului, în lipsa unei prevederi legale exprese care să stabilească această sancțiune.

Contabilii consideră că activitatea profesională nu poate fi delimitată exclusiv prin prisma componentei juridice a documentelor. Contractele au adesea implicații economice, fiscale și financiare, iar analiza acestora presupune contribuția mai multor categorii de specialiști.

De exemplu, un contract comercial poate influența modul de recunoaștere a veniturilor, înregistrarea cheltuielilor, obligațiile fiscale sau tratamentul contabil al unei operațiuni. În astfel de situații, expertiza contabilă și consultanța fiscală pot avea un rol important în fundamentarea deciziilor unei companii.

CECCAR susține că experții contabili, contabilii autorizați, consultanții fiscali, auditorii financiari, practicienii în insolvență și evaluatorii autorizați trebuie să își poată desfășura activitatea în limitele competențelor stabilite de legislația specifică fiecărei profesii.

Organizația avertizează că o delimitare insuficient de clară a activităților rezervate avocaților ar putea genera conflicte de competență, ar restrânge concurența și ar reduce posibilitatea firmelor de a alege serviciile profesionale potrivite nevoilor lor.

Costurile pentru companii, un punct sensibil

O altă problemă ridicată în dezbatere este impactul financiar asupra firmelor. Dacă obligația de a apela la avocați s-ar aplica unui număr mai mare de contracte, companiile ar putea suporta cheltuieli suplimentare pentru întocmirea documentelor utilizate în activitatea curentă.

Organizația Romanian Business Leaders a atras atenția asupra costurilor potențiale ale inițiativei. În același timp, Uniunea Națională a Barourilor din România (UNBR) a contestat estimările de până la 800 de milioane de euro vehiculate în spațiul public, apreciind că acestea pornesc de la o interpretare prea largă a obligațiilor propuse.

Reprezentanții avocaților susțin că proiectul nu vizează toate contractele, ci doar categoriile care intră în sfera prevederilor propuse, ținând cont și de excepțiile prevăzute de legislația specială.

UNBR admite că serviciile juridice presupun costuri, dar argumentează că asistența de specialitate poate contribui la prevenirea litigiilor și a cheltuielilor care ar putea apărea ulterior din cauza unor clauze neclare sau a unor documente întocmite necorespunzător.

În acest moment, proiectul nu instituie un tarif obligatoriu nou pentru redactarea contractelor, iar costul total al unei eventuale aplicări a măsurilor nu este stabilit printr-o evaluare oficială definitivă.

Disputa se extinde și asupra serviciilor juridice online

Inițiativa legislativă vizează și clarificarea limitelor consultanței juridice personalizate, într-un context în care platformele digitale și aplicațiile bazate pe inteligență artificială sunt tot mai utilizate pentru obținerea de informații juridice.

UNBR susține că trebuie făcută diferența între furnizarea unor informații generale despre legislație și analiza unei situații concrete, care presupune asumarea răspunderii profesionale pentru serviciul oferit.

CECCAR consideră, în schimb, că dezvoltarea instrumentelor digitale poate favoriza colaborarea între profesii și nu justifică introducerea unor restricții suplimentare care ar putea limita accesul la servicii profesionale.

Reprezentanții avocaților au precizat că propunerea nu urmărește interzicerea utilizării inteligenței artificiale sau a platformelor LegalTech.

CECCAR solicită retragerea inițiativei și cere ca orice modificare a cadrului legal să fie fundamentată pe o evaluare riguroasă a efectelor economice și asupra concurenței. Organizația pledează, de asemenea, pentru consultarea tuturor profesiilor care ar putea fi afectate.

UNBR și-a exprimat disponibilitatea de a participa la dialog și de a clarifica prevederile care pot genera interpretări diferite.