Inițiativa, semnată de parlamentari ai USR, propune limitarea entităților care pot înființa astfel de structuri și impune ca produsele sau serviciile comercializate să fie realizate efectiv de persoanele cu dizabilități angajate în cadrul unităților protejate.

Propunerea modifică Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități și vine pe fondul unor critici legate de modul în care unele unități protejate funcționează în prezent. Inițiatorii susțin că actualul cadru legislativ permite apariția unor practici în care aceste entități acționează mai degrabă ca intermediari comerciali decât ca structuri de integrare profesională pentru persoane cu dizabilități.

Concret, proiectul redefinește noțiunea de unitate protejată autorizată și stabilește condiții mai clare pentru funcționarea acestora. Potrivit noilor reguli propuse, o unitate protejată ar trebui să aibă minimum trei angajați cu dizabilități, iar aceștia să reprezinte cel puțin 30% din numărul total al salariaților. Totodată, timpul de lucru cumulat al persoanelor cu handicap ar trebui să reprezinte minimum jumătate din totalul orelor lucrate în cadrul structurii.

Una dintre cele mai importante schimbări vizează cine va putea înființa astfel de unități. Dacă legislația actuală permite oricărei persoane fizice sau juridice să organizeze o unitate protejată, proiectul restrânge semnificativ această posibilitate. În viitor, doar persoanele cu dizabilități care desfășoară activități economice independente, întreprinderile sociale de inserție și organizațiile neguvernamentale acreditate ca furnizori de servicii sociale ar putea avea acest drept. În cazul asociațiilor și fundațiilor, acestea ar trebui să demonstreze și că au ca obiectiv protejarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Proiectul introduce și reguli noi privind activitatea economică desfășurată de unitățile protejate. Acestea ar putea participa la proceduri de achiziții publice sau private atât individual, cât și în asociere cu alte unități protejate autorizate. Totuși, produsele și serviciile oferite în cadrul contractelor ar trebui să fie realizate prin munca persoanelor cu dizabilități angajate în aceste structuri.

Textul legislativ prevede explicit că unitățile protejate nu vor mai putea comercializa produse sau servicii care nu au legătură directă cu activitatea angajaților cu dizabilități. De asemenea, anumite produse sau servicii ar putea proveni de la alte unități protejate, însă numai dacă și acestea sunt realizate prin activitatea persoanelor cu dizabilități.

Schimbări sunt propuse și în privința controalelor. În prezent, verificările sunt realizate de ANAF, însă inițiatorii proiectului consideră că acestea urmăresc în principal aspectele fiscale și nu verifică suficient implicarea reală a persoanelor cu handicap în activitatea economică. Astfel, monitorizarea și controlul ar urma să fie realizate împreună de Agenția Națională de Administrare Fiscală și Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială. Procedurile de control ar urma să fie stabilite prin ordin comun al Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor.

Inițiatorii afirmă în expunerea de motive că modificările sunt necesare pentru a elimina abuzurile și pentru a readuce unitățile protejate la scopul pentru care au fost create: integrarea profesională și sprijinirea persoanelor cu dizabilități prin activități economice reale.

Proiectul se află momentan în procedură parlamentară. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat de președintele României și publicat în Monitorul Oficial.