El promite că va face tot ce ține de el pentru ca învățământul bihorean să continue pe un trend ascendent.

Bihon.ro: Reveniți la conducerea inspectoratului după 11 ani, ce ați învățat din primul mandat?

Nicolae Avram: Am o experiență vastă, știu toate compartimentele Inspectoratului, și cred că lucrurile s-au schimbat față de acum 11 ani. Voi încerca să fiu mai atent la comunicarea în interiorul și în afara instituției. Vreau să fiu un partener pentru directorii de școli, pentru că împreună cu ei și cu profesorii putem oferi un act educațional de calitate. Vreau ca acest mandat să fie unul eficient, iar atunci când voi pleca să mă pot uita în ochii oricui și să spun că am fost corect, transparent și am făcut în așa fel încât învățământul bihorean să meargă înainte.

Bihon.ro: Ce vă propuneți să schimbați concret în primul an de mandat?

N.A.: Primul obiectiv este să închei cu bine, în decembrie, concursul de directori. Să optimizăm și să eficientizăm rețeaua școlară și planul de școlarizare. Vom monitoriza transparent încadrarea cu personal didactic. Vreau să păstrez din ceea ce a început anul trecut domnul inspector șef Alin Ștefănuț, simulările județene. S-a văzut un progres, pentru că la Evaluare am fost peste media națională. Îmi propun să eficientizez inspecțiile în școli. Inspectorii să nu meargă doar să verifice documente. Că asta e ușor. Îmi doresc o mai bună colaborare cu sindicatele, cu Consiliul elevilor, cu asociațiile de părinți și autoritățile locale. Va trebui să discut cu fiecare director din școlile cu învățământ tehnologic, ca să vedem cum abordăm numărul de locuri, pentru că anul acesta a fost un număr mare de clase și un număr mai mic de copii. Asta va presupune și ajustarea numărului de posturi, să nu rămână profesori fără catedre.

Bihon.ro: În octombrie, salariile profesorilor au întârziat, există riscul ca acest lucru să se repete?

N.A.: A fost acea „ordonanță-trenuleț” și nu s-au mai putut face angajări. Noi, la nivelul județului, am respectat legea și nu am permis nicio angajare pe personal auxiliar și nedidactic, decât acolo unde a fost post unic. Acolo am dat voie să se facă concurs. Când a apărut legea că se pot face angajări, pentru că fostul inspector șef Alin Ștefănuț a vrut să ajute școlile, a dat voie să se facă concursuri în școli, pe nedidactic. Școlile care au avut două posturi de portar, femei de serviciu etc. au organizat concurs, iar posturile au fost publicate. Ministerul a văzut că dintr-o dată sunt 80 sau 90 de posturi în plus. A apărut apoi și în presa națională că „s-a dat drumul la posturi în învățământ”. Nu era o încălcare a legii, pentru că acele posturi au fost vacante. Au venit apoi la salarizare cu 147 de posturi mai puțin. După ce școlile au introdus posturile în ștatele de funcții, a apărut o diferență de 167 de posturi față de ce au trimis. Am așteptat până în ultimul moment, crezând că Ministerul ne va trimite bani să acoperim această diferență. Nu s-au dat, așa că a trebuit să rezolvăm problema. Am avut mai multe posturi vacante, pe care le-am tăiat din Edusal. A doua zi, Ministerul ne-a mai pus 30 de posturi în Edusal. Și asta a dus la o întârziere de o zi la salariul cadrelor didactice. Luna aceasta nu se va mai repeta.

Bihon.ro: Concursul pentru directorii de școli este în desfășurare. Ce fel de directori vă doriți?

N.A.: Îmi doresc directori care să fie parteneri pentru IȘJ și să țină cu școlile unde vor activa. Sunt convins că vor fi selectați pe criterii profesionale, pentru că la cele 90 de școli care probabil vor avea directori și adjuncți din 1 ianuarie nu a prea fost concurență. S-au înscris în general cei care sunt în funcție. Nu este concurență, pentru că e mult de muncă și nu este atractiv din punct de vedere financiar.

Bihon.ro: Bihorul a obținut rezultate bune la Bacalaureat în 2026. Ce ne spun aceste rezultate despre calitatea învățământului din județ și unde sunt punctele slabe?

N.A.: Ne spun că în Bihor se face carte. Pentru a menține aceste rezultate bune, vom da o simulare județeană a Bacalaureatului în ianuarie, din 25 până în 29, corectarea se va face de către profesorii din școală, care vor putea analiza rezultatele împreună cu elevii. Dacă anul trecut, la simularea județeană rezultatele au fost mai slabe, la simularea națională din martie, rezultatele au fost mai bune, iar la Bacalaureat și mai bune. Vom păstra acest model și la Evaluarea Națională. Avem și școli care au promovabilitate redusă, în general cele din învățământul tehnologic și cele din mediul rural. Acolo optează elevii cu mediile cele mai mici și nu reușesc să ajungă la un nivel la care să promoveze Bacalaureatul.

Bihon.ro: În 2015 ați fost demis în urma scandalului transferurilor nejustificate la liceu. Cum explicați ce s-a întâmplat atunci și ce ați învățat din acea experiență?

N.A.: Practic nu a fost niciun transfer nejustificat. Ceea ce s-a făcut atunci în Bihor se făcea în toate județele din țară. A atras atenția faptul că la noi a fost un număr mai mare de transferuri, 246. Ce era diferit la noi era că acea repartizare, de la 28 la 30 de copii într-o clasă, s-a făcut în funcție de medie. Dacă eu aveam un copil și voiam să ajungă într-o clasă la Gojdu și nu avea media suficient de mare, nu intra la Gojdu. Nu se făcea prioritar pentru absolut nimeni. Pe viitor voi fi mai atent. Din dorința de a ajuta elevii atunci și a face bine, s-a demonstrat că nu am făcut bine. Iar cum, tot timpul cel care conduce plătește, eu am plătit.

Bihon.ro: Care sunt cele mai mari dificultăți în mediul rural?

N.A.: Avem probleme cu personalul la anumite specializări: fizică, chimie, mai nou matematică. Apoi, avem profesori care au norma fragmentată, în 3-4 unități școlare, și este foarte greu să te folosești de acel profesor într-o școală. În afară de limba română și matematică, unde sunt câte 16 ore, restul profesorilor sunt cu câte 5-7 ore. Până să ajungă la 20 de ore, ca să-și facă norma, profesorul trebuie să meargă la 3-4 școli. Dacă ai nevoie de 4 diriginți, probabil cel de română și matematică va sta 5 zile în școală, ceilalți doar câte 2-3 zile. Nu avem ce să face noi, ca inspectorat, pentru că, din păcate, numărul elevilor scade, iar clasele și uneori și școlile se vor comasa. Chiar dacă s-au introdus diferite programe de la minister – masă sănătoasă, școala altfel, săptămâna verde etc. – în mediul rural și mai ales în mediile dezavantajate, o parte din elevii care termină clasa a VIII-a nu se mai regăsesc în clasa a IX-a, pentru că abandonează școala.

În ceea ce privește profesorii noi, participanți la titularizare avem, dar nu iau notele necesare. Și atunci facem concursuri județene sau orele de informatică se dau profesorilor de matematică. Mulți nu merg, pentru că după ce promovează concursul, numărul de ore ar fi prea mic. Iar cei care iau note bune nu aleg să meargă să predea în județ. Nu avem ce să facem aici.