Ministrul Educației, Sorin Costreie, consideră că amploarea fenomenului demonstrează problemele școlii românești. Sociologul orădean Adrian Hatos, președintele Societății Sociologilor din România, îl contrazice, susținând că principala cauză este competiția pentru admiterea la licee și facultăți. O perspectivă diferită oferă și directoarea Colegiului Național „Emanuil Gojdu”, Anca Marchiș, care respinge ideea că performanța școlară nu poate fi obținută fără meditații.

Un studiu realizat anul trecut în Bihor, pe un eșantion de 2.308 elevi de clasa a VIII-a, arată că 53,2% dintre aceștia luau meditații particulare. Dintre cei care beneficiau de pregătire suplimentară, 76,3% o făceau pentru Evaluarea Națională, potrivit cercetării MERPAS 4, coordonată de profesorul universitar Adrian Hatos.

Rezultatele arată și disciplinele pentru care părinții plătesc cel mai frecvent pregătire particulară: 89,1% dintre elevii meditați fac matematică, iar 73,9%, limba și literatura română.

Ministrul Educației, Sorin Costreie, a declarat duminică, 25 octombrie, la Digi24, că meditațiile trebuie fiscalizate, dar că răspândirea lor reprezintă un semnal privind incapacitatea școlii de a răspunde nevoilor elevilor.

„În mod normal, dacă școala ar fi ce ar trebui să fie, nu ar trebui să avem meditații, decât pe ici pe colo, cazuri izolate”, a afirmat ministrul.

Costreie susține că elevii ar trebui să beneficieze de o educație personalizată, adaptată ritmului individual de învățare. Copiii care rămân în urmă ar trebui să primească sprijin pentru recuperarea materiei, inclusiv prin activități remediale organizate în școală.

„Meditațiile nu au prea multă legătură cu calitatea școlii”

Afirmațiile ministrului au provocat reacția lui Adrian Hatos, profesor universitar și conducător de doctorat la Universitatea din Oradea, unde ocupă funcția de director al Școlii Doctorale de Sociologie. Din octombrie 2025, acesta este președintele Societății Sociologilor din România, iar din august 2026, membru al Consiliului Național al Cercetării Științifice. Hatos a fost și senator de Bihor în legislatura 2020–2024.

Într-o postare pe Facebook, sociologul consideră greșită asocierea directă dintre amploarea meditațiilor și calitatea educației oferite de școli, susținând că ministrul promovează o explicație populară, dar insuficient fundamentată, potrivit căreia meditațiile ar compensa ceea ce elevii nu învață la clasă.

„Este evident că meditațiile nu au prea multă legătură cu calitatea școlii”, afirmă Hatos, care identifică principala explicație în competiția pentru locurile la liceele și specializările dorite, precum și în importanța notei de la Bacalaureat pentru admiterea la facultate.

Hatos arată că pregătirea particulară este răspândită și în alte sisteme educaționale cu examene competitive, precum cele din Japonia și Coreea de Sud. În opinia lui, părinții care își permit financiar apelează la meditatori pentru a maximiza șansele copiilor de a obține note cât mai mari.

„Este un mit că dacă nu iei ore în particular nu reușești”

Pregătirea suplimentară pentru examene nu presupune însă obligatoriu meditații plătite. În numeroase școli, profesorii organizează ore gratuite pentru elevii care urmează să susțină Evaluarea Națională sau Bacalaureatul. La Colegiul Național „Mihai Eminescu” din Oradea, de exemplu, elevii de clasa a XII-a au beneficiat de câte o oră suplimentară gratuită la fiecare disciplină de Bacalaureat.

Despre această practică a vorbit și Anca Marchiș, directoarea Colegiului Național „Emanuil Gojdu” din Oradea, într-un interviu acordat BIHON în luna iunie. Aceasta a contestat convingerea că obținerea unor rezultate bune la examene ar depinde obligatoriu de meditațiile particulare.

„Cel mai mare mit este că dacă nu iei ore în particular, nu reușești. E un mit pe care aș vrea să îl demontez și ca mamă de gojdist. Copilul meu a intrat în examenul de Bacalaureat fără să fi luat vreodată vreo oră în particular la limba română și la fel a fost și la Evaluarea Națională. Colegii mei se ocupă, chiar și din timpul liber, de pregătirea elevilor. Profesorii sunt foarte implicați în ceea ce fac și știu că rezultatele sunt oglinda muncii lor”, declara Anca Marchiș.

În privința fiscalizării, invocată de ministrul Costreie, legislația prevede deja obligația declarării și impozitării veniturilor obținute din meditații. Totodată, Legea învățământului preuniversitar interzice profesorilor să ofere pregătire suplimentară contra cost elevilor de la propriile clase, încălcarea acestei reguli constituind abatere disciplinară.