La nouă ani de la Declaraţiile de intenţie de la Oradea şi Satu Mare privind necesitatea unei autostrazi în Ardeal, senatorul Cornel Popa a iniţiat o altă acţiune de acest gen. Deranjat de stagnarea lucrărilor la Autostrada Transilvania în Bihor şi neînceperea lor în Sălaj, Popa a invitat mai mulţi demnitari din România şi Ungaria, pentru a face front comun. Conform aşteptărilor, au lipsit reprezentanţii PDL însă nu au participat nici cei ai PSD Bihor.
Bihorul a mai fost reprezentat de preşedintele CJ Bihor, Radu Ţîrle (PNL), vicepreşedintele CJ, Dumitru Voloşeniuc (PNL), preşedintele executiv al UDMR Bihor, Szabo Odon, deputaţii Nicolae Jolţa (PNL) şi Adrian Merka (cehi şi slovaci). Aceştia au semnat o declaraţie comună, alături de reprezentanţii Sălajului: preşedintele CJ, Tiberiu Marc, primarul Zalăului, Radu Căpâlnaşiu (PNL), senatorii Gheorghe Pop (PSD) şi Fekete Szabó András-Levente (UDMR), deputaţii Mirel Taloş (PNL) şi Seres Dénes (UDMR).
De asemenea, demnitarii români au semnat o altă declaraţie comună, alături de demnitari din Ungaria: Vitányi István, deputat al judeţului Hajdú-Bihor, Arnóth Sándor, deputat al judeţului Hajdú-Bihor şi primar de Püspökladány, precum şi Muraközy István, viceprimar al oraşului Berettyóújfalu.
Electrificare şi Centuri
În ambele declaraţii comune, se stipulează importanţa majoră a Autostrăzii Transilvania pentru zona de vest a României, respectiv zona de est a Ungariei, „dar şi o arteră vitală pentru o legătură civilizată cu Europa”. De asemenea, se arată faptul că dezvoltarea economică „nu poate avea eficienţă decât pornind de la o abordare regională, mai ales pentru zonele de graniţă”. Finalmente, „electrificarea sectorului de cale ferată Cluj-Napoca – Episcopia-Bihor este o măsură de bun simţ pentru a fluentiza circulaţia feroviară dintre România şi Ungaria şi, implicit, Europa”.
În declaraţia semnată doar de către demnitarii români, se mai face apel pentru construirea centurilor ocolitoare Aleşd Sud, Aleşd Nord şi Ştei, Salonta, Marghita, Valea lui Mihai şi Zalău, mai cu seamă că primele trei au finanţare europeană, ce s-ar putea pierde după 2013, dacă Guvernul nu îşi asigură cota de cofinanţare. La un alt punct al declaraţiei se arată că „Guvernul României are obligaţia să asigure finalizarea Autostrăzii Transilvania cu maximă urgenţă, deoarece timpul pierdut va atrage după sine costuri suplimentare, generate de cheltuielile de întreţinere sau refacere a lucrărilor deja efectuate şi deteriorate”.
C.C.
Citiți principiile noastre de moderare aici!