Ministerul Sănătății a pus în transparență decizională un proiect de Hotărâre de Guvern care modifică substanțial structura programelor naționale de sănătate, introducând măsuri noi pentru prevenirea bolilor grave, intervenția timpurie în sănătatea mintală și extinderea îngrijirilor paliative.

Proiectul de Hotărâre de Guvern pentru modificarea și completarea HG nr. 423/2022 creează cadrul legal pentru extinderea prevenției reale în sistemul public de sănătate, în acord cu Strategia Națională de Sănătate 2023-2030, prin Legea pentru prevenirea și combaterea cancerului și politicile europene în domeniu.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, susține că obiectivul este ca intervenția medicală să aibă loc „din timp, nu atunci când boala este deja instalată și posibilitățile de intervenție sunt limitate”.

Prevenția HIV și a problemelor mintale

Una dintre cele mai importante modificări vizează Programul național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA, unde este introdusă profilaxia pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc crescut de expunere. Profilaxia pre-expunere este o metodă de prevenire a infecției cu HIV, care presupune administrarea preventivă a unui medicament antiretroviral de către persoane neinfectate, dar cu risc crescut de expunere.

Cu administrare corectă, PrEP reduce riscul de infectare cu peste 99% și nu este un vaccin, ci o măsură de prevenție medicală, utilizată pe scară largă în Uniunea Europeană. În țări precum Franța, Germania sau Marea Britanie, PrEP este inclusă în programele naționale de sănătate și este oferită gratuit sau decontată, cu monitorizare medicală periodică. Prin includerea PrEP în Programul național HIV/SIDA, România se aliniază practicilor europene și mută accentul de la tratarea infecției la prevenirea apariției acesteia. În domeniul sănătății mintale, proiectul creează cadrul pentru intervenție timpurie, prin două măsuri noi: acces la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanțe psihoactive și introducerea evaluării psihologice pentru copiii sub 18 ani, pentru evaluarea dezvoltării cognitive, emoționale și comportamentale.

Tot prin această Hotărâre de Guvern, sunt înființate trei programe naționale noi, cu impact pe termen lung. Primul este Programul național de screening organizat pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal, care stabilește, pentru prima dată, un cadru coerent de screening populațional, astfel încât depistarea precoce să nu mai fie întâmplătoare, ci realizată prin programe structurate. Programul introduce criterii clare de eligibilitate și invitație activă a persoanelor la control. Depistarea precoce nu mai depinde de inițiativa individuală sau de accesul întâmplător la medic, ci se face prin programe structurate, monitorizate și corelate cu diagnosticul și tratamentul.

Screening oncologic și îngrijiri paliative

Al doilea este Programul național de screening neonatal, care permite identificarea precoce a unor afecțiuni grave la nou-născuți, înainte de apariția simptomelor clinice ireversibile, una dintre cele mai eficiente forme de prevenție cu impact direct asupra calității vieții.

Al treilea este Programul național de îngrijiri paliative, care vizează pacienții cu boli cronice progresive, în stadii avansate sau terminale. Acesta prevede extinderea serviciilor de îngrijiri paliative la domiciliu, în ambulatoriu, în regim de spitalizare de zi și prin echipe mobile, astfel încât îngrijirea să fie continuă, adaptată și centrată pe nevoile reale ale pacientului și ale familiei. La domiciliu înseamnă că echipele medicale vor veni la pacient acasă pentru tratament, controlul durerii, îngrijiri medicale și suport pentru familie, reducând internările inutile. În ambulatoriu se vor face consultații și monitorizare fără internare.

Spitalizarea de zi presupune tratamente și evaluări fără internare continuă. Iar acolo unde nu există secții de paliație, vor exista echipe mobile dedicate care vor interveni direct la patul bolnavului. Proiectul mai prevede încetarea unor programe considerate finalizate sau mutate în alte politici publice, precum subprogramul de fertilizare in vitro, care va continua ca program social finanțat prin Ministerul Muncii, sau programul de evaluare a statusului vitaminei D.

Documentul se află în transparență decizională, iar Ministerul Sănătății a anunțat că așteaptă observații și propuneri pentru îmbunătățirea formei finale. „Transparența decizională este un instrument de lucru, nu o formalitate. Încrederea se construiește prin fapte”, a transmis ministrul Alexandru Rogobete, subliniind că prevenția este una dintre cele mai responsabile forme de grijă față de oameni.