JB&BIHON: Cine este Simona Bișboacă? Ce trebuie să știe bihorenii despre dvs?

[eadvert]

SIMONA BIȘBOACĂ: Sunt mamă și soție. La bază sunt inginer, tehnolog în industria alimentară, cercetător independent, inventator și antreprenor. Am pornit o firmă de la zero, din nimic, doar cu știință, pasiune și multă muncă (compania pe care o deține, Phenalex, are o fabrică în Livada de Bihor, după ce nu a reușit să intre într-un parc industrial din Oradea – n.red.). Vin dintr-o familie cu patru frați, eu fiind singura fată. Poate că aceasta mi-a dat o putere, o tenacitate în plus, pentru a împinge lucrurile înainte.

Când ați intrat în USR PLUS? Ați mai făcut vreodată politică? Ce v-a determinat să faceți acest pas?

S.B.: Sunt în USR din iunie 2019. Eu îmi depusesem adeziunea înaintea alegerilor europarlamentare, online, împreună cu soțul meu, iar solicitarea mea a fost admisă după acel scrutin. Nu am mai făcut politică niciodată, nici nu aveam în plan, dar anul trecut am simțit că este cazul să devin pro-activă. Nu am mai vrut să stau deoparte.
Participam la multe târguri din străinătate, împreună cu firma mea. Și așa mi-am dat seama ce imagine proastă are țara noastră în străinătate. Sunt atâtea lucruri ce pot fi puse în valoare în țara noastră și nu vor veni alții să le facă în locul nostru. M-am orientat spre USR, deoarece este un partid cu mulți oameni tineri, dinamici, mulți veniți din mediul antreprenorial, mulți animați de dorința de a îmbunătăți situația în România și care am optat să rămânem aici, în loc să emigrăm.

Se spune despre zona politică cum că ar fi aidoma apelor tulburi, infestate cu rechini. Nu vă e teamă că numele și business-ul dvs vor avea de suferit ca urmare a implicării dvs în politică?

S.B.: Ba da. De aceea am făcut și pasul acesta destul de greu, dar mi-am asumat acest risc. Nu mă ascund de nimeni. M-am gândit și la impactul pe care l-ar putea avea imaginea mea de om implicat politic, în fața clienților. Sper, totuși, să nu existe o problemă de tipul acesta.

Care este cea mai mare provocare pentru un producător român, cum sunteți dvs, pentru a reuși în industria alimentară?

S.B.: În general, provocarea cea mai mare este piața de desfacere. Noi nu avem tradiția aceasta, de a consuma produse locale, așa cum este în Vestul Europei. O să dau exemple pe care mulți dintre noi le știu: în Germania ți se servește bere locală, la halbă; în Italia mănânci paste proaspete, din zona în care te afli, în Spania mănânci doar șuncă iberică, în Franța mănânci brânzeturile specifice și știm că și vecinii maghiari se pricep să își protejeze produsele locale.

Care sunt măsurile pe care considerați că le-ați putea implementa la Consiliul Județean, până la finele acestui an calendaristic?

S.B.: Vrem să facem un pact cu cetățenii și să ne asumăm câteva puncte pe care să le realizăm în maximum 100 de zile. Primul aspect, transmiterea în direct a ședințelor de Consiliul Județean și a celor de Consiliu Local.
Eu personal m-am lovit în nenumărate rânduri de lipsa de transparență și comunicare a instituțiilor din România, atât la nivel local, cât și la nivel central. Mai nou, se invocă inclusiv GDPR pentru a bara accesul la baze de date utile operatorilor economici.

La nivelul județului Bihor, vreau să avem un registru al producătorilor agricoli și zootehnici autorizați, care să conțină informații centralizate de la primării, APIA, DSVSA și de la Direcția Agricolă. În cursul lunii mai, i-am subliniat ministrului Agriculturii, Adrian Oros, necesitatea unei asemenea baze de date, pentru ca producătorii și procesatorii să se poată cunoaște între ei, pentru a putea dezvolta parteneriate.
Apoi, inventarierea tuturor obiectivelor turistice de pe raza județului Bihor. Este imperios necesară o amplă campanie de identificare şi catalogare a tuturor obiectivelor turistice de pe raza judeţului Bihor, pe comune şi categorii. Baza de date rezultată va fi postată pe internet, site-ul astfel format urmând să ofere informaţii, în 5 limbi (Ro, Hu, Sk, En, De), referitoare la obiective, căile de acces spre acestea şi facilităţile de cazare şi alimentaţie publică din zonă.
De asemenea, doresc crearea unei platforme online de potențiali furnizori de servicii și produse pentru Consiliul Județean Bihor. Prin înscrierea în platformă, aceștia vor fi în permanență informați prin newsletter despre viitoarele achiziții si licitații ale CJ și ale institutiilor subordonate. Informarea despre achizițiile și licitațiile organizate de CJ și institutiile subordonate trebuie să fie la un click distanță.

Ca proaspăt sosită pe scena politică, cum percepeți lupta politică din județul Bihor?

S.B.: Senzația pe care am avut-o este aceea a unei lipse de fair-play, a existenței unor orgolii care nu servesc cetățeanului. Mai ales în politică nu cred că e cineva în măsură să arunce cu piatra în celălalt.
Cred că cei din clasa politică ar trebui să-și pună mintea la dispoziție și să realizeze că e nevoie de o viziune unitară, pe termen lung, construită pentru următorii minimum zece ani. Așa cum îți construiești un business, unde ai nevoie de o viziune pe termen mediu și lung, la fel e nevoie de așa ceva și în administrația publică.

Scopul nu este acela de a face politică, ci de a fi în slujba cetățeanului. Și în administrație este nevoie să fii coerent, să ai scopuri precise și să le duci până la capăt, nu să le abandonezi la jumătatea drumului. Este inacceptabilă o abordare de tip politicianist, prin care prioritățile se schimbă de la un ciclu electoral la altul, în funcție de culoarea politică a partidelor ce preiau puterea, inclusiv în plan județean.

Ați identificat o seamă de proiecte ale actualei administrații județene pe care le-ați continua?

S.B.: Am remarcat existența unui site – wwwtravelbihor.ro – însă care este incomplet, cu multe informații lipsă. Acesta ar putea deveni un veritabil portal pentru destinația Bihor, care să includă, de la atracțiile naturale la unități de cazare, circuite turistice, tematice, care să promoveze inclusiv turismul gastronomic, pe care nu-l punem în valoare așa cum s-ar cuveni.

Desigur, mai sunt proiectele de infrastructură ce trebuie continuate sau inițiate, acolo unde nu sunt: drumuri, apă, canalizare. Din păcate, multe comunități rurale sunt în continuare lipsite de utilități, apă curentă, canalizare, să nu mai vorbim despre gaz, proiecte care trebuiau deja făcute.

Cu ce proiecte noi veniți dvs în fața bihorenilor?

S.B.: Voi iniția un program de sprijinire a micilor producători. Vreau să înființez incubatoare de producție, care, de exemplu, ar putea veni în sprijinul programului Start Up Nation. Persoanele cu inițiativă, care doresc să pornească pe calea antreprenoriatului, au nevoie să primească un spațiu în care să își implementeze echipamentele și să facă procesare. Există o nevoie de închidere a cercului comercial, în sensul în care producătorul local are nevoie să își valorifice marfa, care nu este cu nimic mai prejos decât marfa de import.

De asemenea, în cadrul acestui program voi organiza târguri și piețe volante în zonele urbane, inclusiv în Oradea, prin intermediul cărora, producătorii și procesatorii locali să își poată vinde marfa. La nivel european există așa-numitul Green Deal – Pactul Verde European – menit să scurteze lanțul comercial, de la fermă la consumator. Așa ceva îmi propun să fac din postura de președinte al Consiliului Județean, deoarece producătorul bihorean întâmpină reale dificultăți până să ajungă la consumatorul final.
Acest program va ajuta și la construirea brandului „Produs în Bihor”.

Considerați că acest Consiliu Județean ar trebui să se implice în sprijinirea sportului de performanță, ca resort pentru atragerea tinerilor către practicarea sportului?

S.B.: Consider că mai întâi ar trebui să încurajăm practicarea sportului de masă. Punctual, v-aș putea răspunde la această întrebare în situația în care ar exista deja un club care face performanță și ar avea nevoie de un sprijin.

În materie de alianță post-electorală, aveți vreo preferință față de un partid anume? Sau, la căpătul celălalt, ați evita vreo alianță cu vreun partid?

S.B.: Într-adevăr, este o întrebare delicată. Să așteptăm mai întâi să avem rezultatul alegerilor. Eu consider că ar trebui constituite majorități pe proiecte. Îmi doresc ca toți cei care candidează pentru funcția de președinte, respectiv consilier județean, să vină cu proiecte concrete pentru dezvoltarea județului. Ca să avem din ce alege. N-aș dori să ajung într-un Consiliu Județean în care să prevaleze lupta și gâlceava politică.

Care este întrebarea pe care și-ar pune-o Simona Bișboacă și ce răspuns și-ar da?

S.B.: Cum văd Bihorul peste 10 ani? Mi-ar plăcea să fie cunoscut la nivel mondial. Să facem un brand fain din județul nostru.

O carte care v-a marcat?

S.B.: „Cain și Abel”, cartea autorului britanic Jeffrey Archer.

INTERVIU (Partea I) | Ilie Bolojan: „Consiliul Județean trebuie reorientat către cetățeni”

VIDEO | INTERVIU (PARTEA I) Mandatul lui Ioan Mang, definit de drumuri și de redeschiderea Muzeului Țării Crișurilor

INTERVIU | Blejan: Schimbarea poate veni doar de la oameni care au realizat ceva în privat