După ce ministrul Transporturilor, Lucian Bode, transmitea vineri că așteaptă implicarea autorităților locale pentru realizarea drumului expres Oradea – Arad (A11), Ilie Bolojan anunță acum o colaborare cu directorul general CNAIR, Mariana Ioniță și cu Călin Bibarț, primarul Aradului, pentru drumul expres Oradea – Arad. Bode așteaptă constituirea unui ADI între părțile implicate, pentru realizarea investiției.

[eadvert]

Documentația se cere actualizată, după care va trebui găsită o finanțare. Deocamdată, din A11 s-au realizat doar 3,5 km, folosiți azi ca parte integrantă din centura vestică a municipiului Arad.

„Autoritățile locale vor prelua documentația realizată în urmă cu 10 ani de la companie şi o vom aduce în stadiul de a putea fi finanțată din bani europeni. Vom reface studiile geologice şi topografice pe noul traseu, vom obține toate avizele necesare şi va fi estimată, la zi, valoarea investiției. Ne propunem ca până în luna martie să avem toată documentația finalizată. Lucrările finanțate din fonduri europene vor fi incluse în programul de infrastructură ce va începe anul viitor. Drumul, cu 4 benzi de circulație, are o lungime de 100 km şi leagă cele două coridoare europene: autostrada Transilvania și Coridorul 4. Este şi o legătură strategică pe culoarul Nord-Sud în sud-estul Europei. La Oradea, joncțiunea cu drumul de legătură cu autostrada se face în zona din spatele gării Ioşia, la granița cu comuna Sântandrei. La finalul anului viitor, am putea avea contractul de execuţie semnat. La 3 ani de la începerea lucrărilor, conectarea Oradiei şi județului Bihor cu reţeaua europeană și națională de autostrăzi va fi asigurată așa cum se cuvine”, transmite Ilie Bolojan, primar al Oradiei și candidat PNL pentru a prelua președinția Consiliului Județean Bihor.

Bolojan ne declară că în proiect sunt implicate Zona Metropolitană Oradea (ZMO), Primăria și Consiliul Județean Arad, iar ZMO va gestiona proiectul, având în vedere reușita de la drumul de legătură pe autostradă. Este vorba despre realizarea autostrăzii de legătură A3 – A11, ce va ocoli Oradea prin vestul orașului, pe o lungime de 19 kilometri pe axa nord – sud. Un tronson ce include un pod nou peste Crișul Repede, în regim de autostradă. Constructorul a fost desemnat în august – firma austriacă Strabag – pentru 546 milioane de lei + TVA, iar termenul de finalizare este fixat pentru anul 2023 (6 luni proiectare + 24 de luni execuție).

Vineri, cu ocazia deschiderii autostrăzii transfrontaliere A3 – M4, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a fost întrebat despre noutățile legate de drumul expres Arad – Oradea, dar și despre centurile ocolitoare ale orașelor de pe drumurile naționale din Bihor, care întârzie să apară. Este cazul variantelor ocolitoare de la Aleșd (DN1), Beiuș – Ștei (DN 76), Salonta (DN 79), Săcueni (DN 19) și chiar Marghita (DN 19 B și E).

Consiliul Județean se poate implica

În răspunsul său, Bode a încercat să responsabilizeze autoritățile locale – Consiliul Județean și primăriile.

„Suntem în discuție să vedem acolo unde autoritățile locale sunt în măsură și au capacitatea să implementeze astfel de proiecte, să identificăm sursa de finanțare, acolo unde aceasta nu este prevăzută în Masterplanul general de transport și să le predăm către autoritățile locale, în vederea implementării. Sigur că o prioritizare a investițiilor este obligatorie. Nu putem să sperăm că vom realiza 3.000 km de autostradă într-un an. Este nevoie și de o creștere a capacității administrative a statului, de implementare a acestor proiecte, de la bază până la vârf și de la vârf până la bază”, a răspuns ministrul Transporturilor. Întrebat dacă ia în calcul implicarea Consiliului Județean Bihor pentru ducerea la îndeplinire a acestor obiective, Bode a răspuns afirmativ:

„Consiliul Județean Bihor este eligibil pentru a-l gestiona (drumul expres Oradea – Arad), în condițiile în care solicită un obiectiv și este eligibil în implementarea lui. Trebuie să avem o solicitare din partea autorității locale, să facem evaluare în Direcția Generală, în organismul intermediar de transport din ministerul nostru, să discutăm cu CNAIR, să facem toți pașii înainte de a-l preda printr-un protocol. Este nevoie de un Ordin de Ministru pe care eu să îl emit, cu avizul Ministerului Fondurilor Europene, ca să predăm acest obiectiv către respectiva instituție, indiferent că vorbim despre Consiliul Județean, Primărie sau Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) – cum cred că vom face în legătură cu drumul expres Arad – Oradea”, a spus ministrul.

2025, termen pentru A3 Oradea – Cluj

Provocat să ofere un termen pentru darea în circulație a circulației doar în regim de autostradă între Oradea și Cluj-Napoca, pe A3, ministrul Lucian Bode a avansat anii 2024 – 2025. „Cel mai complicat tronson este Poarta Sălajului – Zalău – Nușfalău, cu tunelul Meseș, care va fi cel mai lung din țară, 3 kilometri. Cel mai târziu în 2024 – 2025, aceste tronsoane aflate azi în diferite stadii de implementare trebuie să fie date în trafic. Fiți convinși că atâta vreme cât Guvernul Orban va fi la Palatul Victoria, niciun metru de autostradă nu va rămâne muzeu”, a subliniat Bode, ca răspuns la întrebările JB & BIHON.

Tronsoanele Suplacu de Barcău – Chiribiș (26,35 km) și Poarta Sălajului – Zalău – Nușfalău (41 km) sunt și acum fără contracte semnate. Tronsonul din Bihor are termen de depunere a ofertelor data de 23 noiembrie (cu obiectiv 6 luni proiectare + 18 luni execuție), iar tronsonul din Sălaj are termen de depunere a ofertelor data de 16 noiembrie, cu precalificare (12 luni proiectare + 36 luni execuție).

Traficul prin noua vamă

Potrivit purtătorului de cuvânt I.T.P.F Oradea, comisar șef Laura Beatrice Bondar, traficul prin Vama Borș I este aproape dublu față de cel prin punctul de trecere al frontierei de pe autostradă, Borș II. În ultimele 24 de ore (marți), Borș I a fost tranzitat de circa 5.000 de persoane cu 3.000 de mijloace de transoprt, în timp ce prin Borș II au trecut 2.300 de persoane cu 1.400 de mijloace de transport.

S-a deschis autostrada transfrontalieră Oradea – Debrețin!