Cele mai notabile proiecte ale celor două spitale luate de Primăria Oradea se leagă de investiţii cu scopuri speciale. În timp ce Spitalul Judeţean vrea să facă un laborator automatizat, unic printre spitalele de stat din ţară, Spitalul „Gavril Curteanu” scapă de imobile şi terenuri vechi şi nefolositoare, iar banii pe care îi va primi îi va folosi pentru construcţia unui nou bloc sanitar pe str. C. Coposu.

La Judeţean

Într-o conferinţă de presă susţinută de şefii spitalelor Municipalităţii orădene, au fost prezentate ieri proiectele pe termen scurt, mediu şi lung ale celor două unităţi medicale.

Managerul Spitalului Judeţean, dr. Gheorghe Carp, a anunţat că mâine va depune un proiect pentru un program de finanţare prin cooperare transfrontalieră cu Spitalul „Grof Tisza Istvan” din Berettyoujfalu. Proiectul, de 3 milioane de euro, din care Judeţeanul ar plăti 2 milioane de euro, vizează înfiinţarea unui laborator automatizat, care ar putea deservi mai multe spitale din Oradea, dar şi din judeţele învecinate. Laboratorul ar dispune de un sistem de transport al probelor între secţii şi laborator, probele ajungând în laborator în câteva secunde, fără posibilitatea de a fi contaminate sau încurcate. Spitalul CFR şi Spitalul Militar şi-au arătat deja interesul pentru a folosi acest laborator, a informat dr. Carp. Sistemul ar deţine şi o componentă informatică pentru menţinerea datelor medicale ale pacienţilor, pentru ca aceştia să beneficieze inclusiv de istoric medical, atunci când vor avea nevoie la ambulatoriu sau spital. Costurile pentru analize s-ar reduce cu circa 25% – 30% şi ar degreva din sarcinile cadrelor medicale. În plus, de acest laborator automatizat ar putea beneficia nu doar bolnavii internaţi la Judeţean sau în alte spitale, ci şi oamenii care doresc să-şi facă analize uzuale, la cererea medicilor specialişti din laborator sau pentru angajare.

 

Alt proiect al Judeţeanului, tot prin cooperare transfrontalieră cu Ungaria, dar şi cu Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara, ar urmări reabilitarea şi dotarea Secţiei de ginecologie a Judeţeanului, inclusiv blocul operator, Secţia de terapie intensivă şi o secţie cu paturi. În plus, la Timişoara s-ar dota Institutul de Boli Cardiovasculare cu echipamente pentru chirurgia cardiovasculară pediatrică – specializare neacoperită în zona transfrontalieră, a precizat dr. Carp.

Spitalul „G. Curteanu” îşi restrânge rândurile încercând să se dezvolte din veniturile proprii, pentru a demara o construcţie nouă pe str. C. Coposu, unde s-ar comasa secţii de adulţi, iar separat TBC, onco şi hemato-pediatrie, plus un amfiteatru, vreo trei-patru locuinţe de serviciu pentru medicii musafiri care vin aici la simpozioane sau să îi ajute pe medicii orădeni.

În plus, acest spital cumpără computer tomograf, dar şi un RMN. Toate au ca scop obţinerea autorizaţiei de funcţionare după anul 2020, când vor apărea restricţii mai drastice în sistemul sanitar, vizavi de funcţionarea unităţilor medicale.

Managerul de la „G. Curteanu”, Maria Silaghi, şi directorul economic Dacian Foncea au explicat că spitalul are la dispoziţie o sumă importantă de bani, pe care vrea să o suplimenteze cu altele, ce ar putea proveni din cedarea unor corpuri de clădire şi teren inutile acum pentru spital.

Astfel, Staţionarul II va fi complet dezafectat şi predat Consiliului Local, la fel ca şi dispensarul TBC de lângă Hotel Continental. În clădirea de pe str. Izvorului vor rămâne doar bolnavii cronic de TBC şi se va dezvolta Secţia de paliaţie, urmând a se înfiinţa şi o secţie de geriatrie. „G. Curteanu” oferă Consiliului Local şi curtea de 4 hectare, cu clădiri cu tot, de la Secţia de psihiatrie, activitatea de aici care va rămâne urmând a se desfăşura doar în clădirea dinspre stradă.

Foncea spune că din banii rezultaţi prin cedarea imobilelor şi terenului, Spitalul „Gavril Curteanu” va putea realiza aceste proiecte, ce vor oferi eficienţă mai mare unităţii medicale.

Nici prea siguri, dar nici foarte evazivi, cei doi manageri văd în viitor Judeţeanul ca pe un spital de urgenţă, iar „Gavril Curteanu” ca pe un spital de back-up, pentru tratarea afecţiunilor mai de durată.