Deputatul Szabo Odon reclamă faptul că neglijenţa Ministerului Muncii prejudiciază persoanele care au obţinut venituri scutite de lege în perioada în care au beneficiat de indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. Szabo arată că, la începutul acestui an, mai mulţi cetăţeni au primit de la AJPIS şi de la Finanţe notificări cum că sunt buni de plată cu sumele provenite din activităţi pe care, de fapt, Legea 126/2014 le scuteşte de la plată.
Statul oferă palpitaţii
Deputatul UDMR subliniază că deşi o lege în vigoare – Legea 126 din 23 septembrie 2014 stabileşte care sunt acele venituri care, realizate în timp ce persoana primeşte şi indemnizaţia pentru copil, nu conduc, totuşi, la suspendarea acordării indemnizaţiei pentru copil pe perioada respectivă, acum Statul impune debite persoanelor în cauză. Mai pe româneşte, legea stabileşte care sunt acele venituri pe care le pot avea persoanele, pe lângă indemnizaţia de creştere a copilului, fără ca aceasta să li se anuleze. Iată-le: persoana primeşte sume în baza contractului colectiv sau individual de muncă, chiar dacă nu prestează efectiv o muncă în perioada concediului de creştere a copilului; primeşte indemnizaţii în calitate de consilier local sau judeţean; realizează venituri impozabile, de maximum 6 ISR într-un an calendaristic, adică 3.000 de lei într-un an. Mai mult, legea prevede că sumele care fuseseră recuperate în prealabil de către Stat de la persoanele cu venituri suplimentare până la adoptarea legii ce introducea scutirile vor fi restituite acestora în sume egale anuale, timp de cinci ani.
Problema este că, deşi legea a fost adoptată iar normele metodologice urmau să fie emise în 30 de zile de la data adoptării legii, adică cel târziu până pe 23 octombrie, aceste norme metodologice nu au mai venit! Ca urmare, cei în cauză au primit de la Agenţia Judeţeană pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi de la Finanţe notificări că sunt buni de plată cu sumele provenite din activităţi pe care, de fapt, Legea 126/2014 le scuteşte de la plată. „Ministerul să îşi facă treaba. Luni le trimit o adresă prin care le cer să se uite în calendar să vadă dacă au trecut 30 de zile de la data adoptării legii şi să nu prejudicieze persoanele care au un drept stabilit prin lege. Această lege este adoptată din 23 septembrie şi normele nu au apărut nici până astăzi. Neapărând normele, se creează prejudiciu persoanelor fizice. Însă nu persoana fizică aprobă normele. Nu noi (parlamentarii – n.r.) am scris 30 de zile acolo. Aşa au trecut ei. Ministerul şi-a asumat acest lucru”, arată deputatul UDMR.
Probleme de la 20 de lei
Szabo spune că ştie de nouă cazuri în care oamenii s-au trezit că trebuie să înapoieze bani care, potrivit legii, nu trebuie să îi înapoieze. Dimpotrivă, trebuie să li se returneze, dacă înainte de apariţia legii au plătit ceva. Deputatul dă cazul unei doamne despre care spune că a realizat venituri în valoare de 20 de lei, drept comision pentru încheierea unei asigurări. Iar acum, acesteia i se impută returnarea a 6.122 lei, prin rate lunare de 765 lei/lună, reprezentând indemnizaţia încasată pentru perioada când a obţinut comisionul pentru asigurări! „Această doamnă a realizat 20 de lei venit, pentru asigurări, deoarece realiza asigurări pentru cei de acolo. Când unui client i-a expirat poliţa, a venit la ea pentru a-şi prelungi asigurarea. A încheiat asigurarea, a semnat şi a primit 20 de lei comision. Şi pentru că a primit 20 de lei acum trebuie să plătească 6.122 lei! Înainte să apară Legea 126/2014 a plătit două rate. Apoi nu a mai plătit că a apărut legea, şi acum iarăşi i se comunică să plătească. Acestor persoane le recomand să dea în judecată statul, ministerul”, afirmă Szabo, precizând că sumele care trebuie returnate de către o persoană pornesc de la 3.000 de lei.
De altfel, deoarece Legea 126 este în vigoare, deputatul nu înţelege ce trebuie să expliciteze normele metodologice când în actul normativ scrie clar şi simplu ce venituri sunt scutite de la plată.
Citiți principiile noastre de moderare aici!