„În lipsa unor măsuri urgente, se va ajunge la blocarea proiectelor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile ca urmare a incapacității beneficiarilor de a suporta cofinanțarea și cheltuielile neeligibile și întârzierea pregătirii portofoliului de proiecte de la nivel local, care urmează a fi implementate în perioada de programare 2021-2027”.

Citatul face parte din OUG 156/2020, emisă de Guvern în luna septembrie și adoptată, între timp, și de Senat, în formă tacită.

[eadvert]

Prin această Ordonanță, sunt create premisele punerii în practică a proiectelor anunțate deja de Ilie Bolojan pentru conectarea Oradiei cu comunele din Zona Metropolitană, prin noi drumuri, cu finanțare UE. De asemenea, prin această OUG se dă posibilitatea municipiilor reședință de județ să acceseze proiecte de infrastructură mare, privind conectarea la rețeaua europeană de drumuri și autostrăzi TEN-T. Care, în cazul Oradiei, înseamnă conectarea la autostrada A1 Arad – Timișoara – Sibiu, prin drumul expres Oradea – Arad. De asemenea, se deschide calea pentru proiecte de tip „smart city”, „smart village”, precum și introducerea trenului urban/metropolitan.

Ordonanța face referire și la un concept nou – Zona Urbană Funcțională – pentru integrarea urbană a orașelor cu comunele învecinate, ce tind să devină suburbii, integrare care necesită investiții consistente în rețele de infrastructură de transport, dar și edilitară.

Strategie: bani europeni pentru suburbiile marilor orașe

Guvernul pune la cale dezvoltarea coerentă a suburbiilor în România, prin integrarea comunelor limitrofe marilor centre urbane, în spații urbane funcționale – ZUF.

Prin Ordonanța 156/2020, la propunerea ministrului Fondurilor Europene, Marcel Boloș, Guvernul ia o serie de măsuri menite să faciliteze accesul autorităților locale la proiecte majore de infrastructură, din fonduri europeni: drumuri noi de interes local și național, centuri, trenuri urbane/metropolitane, precum și extinderea rețelelor edilitare, în comune, în special în cele ce tind să se transforme în suburbii. De altfel, legea stipulează nevoia de „a stimula locuirea în localitățile limitrofe, ca soluții pentru dezvoltarea coerentă a localităților urbane cu statut de municipiu reședință de județ”.

Spre smart city/village

În folosul acestui spațiu, denumit generic ZUF, sunt disponibile finanțări de tip „smart city” și „smart village”, pentru implementarea de rețele și sisteme ce folosesc tehnologia inteligentă, în școli, trafic, iluminat public, rețele de apă, termoficare, risc climatic etc. În OUG 156/2020, proiectele de tip smart dorite pentru zonele urbane și suburbane (ZUF) au drept scop reducerea emisiilor de carbon, digitalizarea și asigurarea de servicii publice inteligente oferite populației.

OUG 156/2020 introduce în legislația românează denumirea generică de „spațiu urban funcțional – ZUF, definit conform documentațiilor de amenajare a teritoriului sau conform strategiilor integrate de dezvoltare urbană”. În Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Oradea 2017-2023, acest concept apare o singură dată.
În baza apartenenței la ZUF, municipiile și comunele vor putea accesa finanțări pentru proiecte privind mobilitatea urbană, precum dezvoltarea transportului public de călători, dar și alte proiecte de mobilitate, așa cum sunt drumurile noi proiectate pe relația Oradea – Oșorhei, Oradea – Nojorid sau Oradea – Sântandrei. Prin această OUG se corectează și o lacună legislativă, ce lăsa pe dinafară de la finanțări nerambursabile satele aparținătoare orașelor sau municipiilor.

UDMR ar vrea altfel…

Chiar dacă OUG 156/2020 are drept obiectiv accelerarea accesării de fonduri nerambursabile, UDMR are obiecții. Le prezintă senatorul Cseke Attila: faptul că această lege a fost adoptată prin OUG, fără dezbatere parlamentară, faptul că ar avantaja un model de dezvoltare axat pe zonele urbane din jurul municipiilor de județ și faptul că aceste ZUF – zone urbane funcționale – nu sunt definite, iar criteriile după care se vor constitui acestea nu sunt stabilite.

Cseke subliniază că, pentru a putea accesa proiecte de tip „smart village”, o comună trebuie să înregistreze creșterea populației sale, trei ani consecutiv. Ceea ce, bunăoară, în cazul Diosigului este valabil doar prin prisma sporului natural al populației rrome.

„Unii vor și mai mare dezvoltare, acolo unde este deja dezvoltare. Noi propunem alt model, să acordăm tuturor comunelor șansa să se ridice, pentru reducerea decalajelor. La fel am pățit cu regiunile de dezvoltare și de atunci nu avem nicio instituție la nivel regional, la Oradea, ci toate sunt la Cluj. Acum vedem că trebuie să fii în ZUF ca să poți accesa anumite fonduri și apoi ne putem trezi că aceste ZUF-uri se transformă în ceva administrativ. Noi vom ridica aceste probleme și la Cameră, pentru că sunt foarte multe generalități și chestiuni ce țin de inegalitate”, consideră președintele UDMR Bihor.

În Bihor, UDMR nu mai are viceprimar în Oradea deja de patru ani, iar în județ tocmai a pierdut municipiul Marghita. UDMR a rămas cu trei primari urbani, la Salonta, Săcueni și Valea lui Mihai.