Maghiarii cer apă din România

Ungaria are nevoie de apă pentru irigaţii, iar România reprezintă o sursă directă. De altfel, bazinul hidrografic din Vestul ţării se varsă pe teritoriul Ungariei, însă acest fapt este insuficient pentru nevoile de agricultură şi nu numai, din pusta maghiară. După judeţul Arad, de unde maghiarii cumpără apă de mai mulţi ani, judeţul Bihor e următorul vizat.

Avem destulă apă?

„Vecinii noştri au o problemă mare cu apa. În Bihor, densitatea de canale este de 3.720 de kilometri. Ungurii nu au o asemenea reţea. Bunăoară, când la noi este cod portocaliu de inundaţii, ei au cod roşu”, transmite Claudiu Gligor, directorul filialei ANIF Criş – Someş.

Guvernul maghiar a şi identificat sursa din care ar putea lua apă din Bihor. Este vorba despre canalul colector Ghepeş, din sudul Bihorului, ce trece pe la nord de localitatea Avram Iancu, ajungând ulterior şi în Ungaria. „Sunt discuţii ce au loc în fiecare an în comisia româno-maghiară pe ape. Ei au venit cu o solicitare verbală pentru a lua apă de la noi, din canalul colector Ghepeş. Însă, ideea este să găsim suficientă apă”, precizează Gligor. De altfel, problema apei se resimte din ce în ce mai acut în România, pe fondul deşertificării, cauzată şi de defrişările masive, accentuată de schimbările climatice. Gligor afirmă că, în acest an nu a fost secetă în Bihor, însă canicula este cea care afectează culturile agricole. Explicaţia este relativ simplă: ploile nu ajută prea mult, dacă între timp temperaturile extrem de ridicate uscă pâmântul şi ard culturile.

Vindem. La ce preţ?

Totuşi, autorităţile române nu îi refuză pe maghiari. Rămâne de văzut la ce preţ va fi vândută apa, în funcţie de investiţiile ce se cer realizate pentru mărirea debitului de apă pe acel canal colector. Pentru că, în fond, problema maghiarilor este nivelul insuficient al debitului de apă care ajunge în sistemul hidrografic din ţara vecină. Prin urmare, se cer investiţii pentru mărirea debitelor în România, în acest caz canalul colector Ghepeş, pentru ca ungurii să aibă mai multă apă la dispoziţie. „Avem acest canal Ghepeş în zona Salonta, care este un canal de desecare, dar putem să îl reprofilăm. Am pregătit un studiul de fezabilitate. Propunerile noastre sunt concrete. Am făcut o propunere tehnică. Ei ar vrea un debit de 6 – 8 mc pe secundă. Să vedem cât costă investiţia”, informează Gligor, evitând să avanseze un preţ pentru apa dată ungurilor. Acesta va fi stabilit în funcţie de mai mulţi factori. Spre exemplu, maghiarii şi-ar dori ca debitele de pe partea română să fie mărite prin cădere liberă, fără a fi folosită electricitatea, pentru ca preţul să nu urce. De altfel, agricultura nu reprezintă singurul motiv pentru care ungurii au nevoie de mai multă apă. Vecinii îşi construiesc un sistem de microhidrocentrale, iar debitele apelor ce vin din România sunt insuficiente pentru ca aceste investiţii energetice să fie eficiente, arată şeful ANIF Criş – Someş.