Senatorul PNL Adrian Hatos, alături de mai mulți parlamentari PNL și PSD, a inițiat un proiect de lege care stabilește cadrul juridic referitor la utilizarea semnăturii electronice.

[eadvert]

Potrivit senatorului orădean Adrian Hatos, inițiativa depusă în Parlament are ca obiectiv principal stabilirea cu claritate a cadrului juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice.

„Încrederea în mediul online a devenit, astăzi, esențială pentru dezvoltarea economică şi socială. Credem că încrederea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice de a intra în raporturi economice online poate fi încurajată de o puternică securitate juridică şi securitate cibernetică a tranzacţiilor şi a raporturilor juridice desfăşurate în mediul online. Creşterea încrederii cetăţenilor şi a persoanelorjuridice în încheierea de acte juridice la distanţă este esenţială pentru adaptare la noile pieţe dinamice şi digitalizate. În acest context, este nevoie ca semnătura digitală să fie mai ușor de obținut și mai securizată. Aceasta mai ales că, în ziua de astăzi, foarte multe dintre problemele, tranzacțiile și actele noastre le rezolvăm de pe telefon, tabletă sau computer și avem nevoie ca și-n raport cu statul să fie la fel, prin proiectul de lege depus în Parlament. Practic, ne dorim să simplificăm toate aceste procesele și să rezolvăm, doar cu o semnătură electronică, problemele care, în prezent, ne iau foarte mult timp”, este de părere senatorul Adrian Hatos.

Obiective

Principalul obiectiv al legii este crearea unui cadru juridic general şi predictibil al utilizării fiecărui tip de semnătură electronică (semnătura electronică calificată, semnătura electronică avansată şi semnătura electronică simplă) şi de a stabili cu claritate cadrul juridic general în materia efectelor juridice ale semnăturilor electronice. Mai mult, legea stabileşte condiţiile prestării serviciilor de încredere şi atribuţiile autorităţilor şi instituţiilor publice în domeniul prestării serviciilor de încredere.

În plus, legea stabileşte cadrul juridic intern de aplicare directă a Regulamentului (UE) nr. 910/2014 şi de preluare în ordinea juridică internă a măsurilor lăsate la latitudinea statelor membre, prin clarificarea anumitor aspecte ale sigiliului electronic, a mărcii temporale şi a documentelor electronice cărora li s-a aplicat o semnătură electronică, o marcă temporală sau un sigiliu electronic.

„În acest sens, legea confirmă că toate tipurile de semnătură electronică produc efecte juridice şi pot fi utilizate ca mijloace de probă în faţa instanţelor de judecată. Utilizarea unui anumit tip de semnătură electronică este asociată clasificării actelor juridice în funcţie de modul de formare, respectiv dacă potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de validitate sau de probă a unui act juridic”, potrivit proiectului.

„Sistemele închise, care pot fi definite în interiorul autorităţilor şi instituţiilor publice sau în cadrul entităţilor de drept privat, unde utilizarea semnăturii electronice se realizează în conformitate cu legislaţia în vigoare şi pe baza unor reglementări proprii. Legea descrie în mod explicit prestarea serviciilor de încredere de către prestatorii de servicii de încredere înregistraţi în România, condiţiile de dobândire a acestei calităţi şi obligaţiile pe parcursul desfăşurării activităţii, cu sancţiunile aferente încălcării acestora”, mai prevede proiectul legislativ.

Depășiți de progresul tehnic

„În prezent, în România există un cadru legal general desuet, respectiv Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică și Legea nr. 451/2004 privind marca temporală, ambele acte normative fiind emise înainte de intrarea în vigoare a Regulamentului (UE) nr. 910/2014. Deși au creat, timp de două decenii, un cadru legal deschis dezvoltării pieței de servicii de încredere în România, aceste acte normative sunt depășite de progresul tehnic, de evoluția și de nevoile pieței, de informatizarea sectorului public și de noile contexte de utilizare a semnăturii electronice.

Cadrul legislativ actual este unul incoerent, care nu are ca numitor comun folosirea unui anumit tip de semnătură electronică pentru un anumit tip de act juridic sau alte criterii juridice sau logice pentru a deosebi tipul actelor, și a anticipa semnătura electronică cerută de lege pentru a semna un anumit act juridic”, mai spune Adrian Hatos.

Ca elemente de noutate, completează senatorul orădean, legea conferă unui act juridic semnat cu semnătura electronică corespunzătoare aceleași efectele juridice ca și cum actul ar fi prezentat în format letric.

În plus, în relațiile dintre profesioniști, utilizarea și efectele semnăturii electronice pot fi agreate convențional, cu respectarea anumitor condiții de protecție a circuitului civil. Pentru atingerea dezideratului de a simplifica și de a accelera încheierea actelor juridice între IMM-uri și profesioniști, legea acordă semnăturii electronice avansate efecte mai ample decât în vechea reglementare.

„Legea distinge între mai multe tipuri de semnătură electronică avansată, cel mai înalt grad de încredere având semnătura electronică aplicată cu un certificat emis de o autoritate sau de o instituție publică. Acest tip de semnătură va fi disponibil nu doar funcționarilor publici din cadrul acelei entități, ci și cetățenilor, care vor putea utiliza semnătura electronică în relațiile cu entitățile publice”, informează senatorul Adrian Hatos.

Proiectul de lege a fost iniţiat de către senatorii PNL Adrian Hatos și Nicolae – Ionel Ciucă, deputaţii PNL Ioan-Sabin Sărmaş, Sebastian-Ioan Burduja, George Cristian Ţuţă, senatorul PSD Mihai Humelnicu și deputații PSD Bogdan-Gruia Ivan și Alfred – Robert Simoniș.