În acest moment, se spune că mai puţin de 10 oameni stau permanent în satul care … Doar turla bisericii care străluceşte printre cele 80 de gospodării rămase goale mai aminteşte de gloria pe care a cunoscut-o marmura de Alun, comparată adesea cu cea de Carerra. Şi este singura din România ale cărei ziduri au fost realizate din prețiosul material de construcții. Această marmură a fost folosită la construirea bisericii din sat, a Casei Poporului, dar este apreciată şi de artişti datorită granulaţiei fine ce o face uşor prelucrabilă. Un tânăr a încercat să atragă atenţia asupra marmurei de Alun în cadrul proiectului “Turism și Artă în Pădureni”, În curtea pensiunii sale vin studenți de la Arte în cadrul unei tabere de creaţie pentru a lucra în marmură de Alun.
În oglindă, soarta cătunului Coleşti ar fi putut fi aceeaşi cu cea a satului Alun, dacă doi tineri şi familiile lor nu s-ar fi încăpăţânat să pună cătunul bihorean pe hartă. Chiar dacă localitatea Coleşti e aproape de Vaşcău, puţini sunt bihoreni care să fi auzit de Coleşti.
Originar din Girona, Spania, Quim Rueda Pilar s-a aşezat la Coleşti. La urmat George Hoţopan atras oarecum de ceea ce făcea spaniolul la Coleşti.
În timp, Quim Rueda Pilar şi George Hotopan au decis ca împreună să valorifice interesul pe care l-ar putea stârni în rândul turiştilor viaţa arhaică din cătun. Ecoturismul , deschiderea unui restaurant cu produse de Coleşti ar putea îmbunătăţi viaţa localnicilor care îşi pot valorifica astfel produsele.
Cei doi au pus bazele Asociaţiei pentru dezvoltare comunitară Muma Codrului. Aproximativ 100 de oameni trăiesc acum în Coleşti, din care 16 sunt copii. Pentru ei ar trebui să se deschidă o grădiniţă. Jumătate dintre locuitorii din Coleşti sunt gata să contribuie la renovarea imobilului. Dacă în cadrul Asociaţiei de Dezvoltare cei doi tineri sunt susţinuţi în proiectul cu restaurantul de Clubul Rotary, George şi Quim sunt gata să meargă mai departe şi se pregătesc să deschidă un centru de colectare la Coleşti, sub forma unei intreprinderi sociale. „Dacă nu era vorba despre o astfel de acţiune socială, nu deschideam centrul de colectare la Coleşti ”, spune Quim Rueda Pilar.
„Cândva , cineva ne-a întrebat cum am putea defini mâncarea pe care o facem. Descrierea punctuală ar avea următoarele caracteristici: naturală, gourmet, salbatică, cu caracter social, fusion, etnică și locală. Viziunea noastră are la bază o nouă formă de a înțelege bucătaria. De fapt, așa a început totul. Lucrurile au căpătat o formă atunci când ne-am dat seama că aveam în mâini un nou concept.De ce? Naturală – nu acceptăm materie primă forțată sau controlată cu azoturi, erbicide, insecticide; gourmet – pregătirea noastră culinară a fost în bucătăria occidentală, context ce ne-a crescut atracția pentru noile concepte și tehnici de gătit; sălbatică – din sălbăticia codrului obținem mare parte din materiile prime pe care le folosim, regăsind în ele adevăratul gust al alimentelor; social – partea gastronomică a acestui proiect se naște din necesitatea de a reînvia satul de munte în care ne-am mutat în urma cu câțiva ani (Coleștiul nost` cel drag, în munții Codru Moma așezat); fusion – suntem pasionați de ideea generării de noi experiențe gastronomice prin care să ne surprindem pe noi înșine în timpul procesului creativ; etnică – în procesul nostru de calificare în domeniul culinar, ne-am format în tehnicile bucătăriei străvechi din multe culturi diferite pe care acum le aplicăm adaptându-le la materiile prime pe care le avem; local – încercăm să procurăm majoritatea materiei prime doar din zona noastră, având scopul clar de a întări partea socială și de a controla proveniența și calitatea bucatelor pe care le gătim. Cu toate acestea, procesul creativ gastronomic ne permite să oferim o călătorie în timp și spațiu la fiecare îmbucătură. De asta recomandăm ca produsele noastre să fie degustate prima dată cu ochii închiși….Visul oricărui bucătar este să creeze acea farfurie în care să se regăsească esența și echilibrul femeii: dulce, sărat, acru și amar, în proporție justă și secretă; combinații de culori, arome și forme, astfel încât să nu fie nici prea mult, nici prea puțin, nici prea ciudat, nici prea comun, și totuși să nu te poți gândi la altceva decât la acea rețetă sau la acea femeie!…”, explică Quim şi George. Imediat după lansarea Asociaţiei Muma Codrului, succesul modelului Coleşti a fost exponenţial. O spunea chiar George Hoţopan după ce Muma Codrului a fost lansată online. „Aseară mă întâlnii cu un bătrân din sat – om care nu știe ce este internetul – și mă întrebă de bucuria mea. Ce să îi spun? – Bace Trăienea, de aseară până amu – i-am zis -500 de oameni au zis că ar vrea să mănânce mâncare de la noi din sat!”.
Dacă modelul Coleşti va funcţiona, Clubul Rotary se gândeşte să-l multiplice şi în alte zone din Bihor. Deocamdată, comunitatea din Alun judeţul Hunedoara i-a contactat pe George şi Quim pentru a se documenta pe baza experienţei lor. Întâlnirea cu oamenii din Alun va avea loc pe 8-9 aprilie. „Suntem foarte bucuroşi să oferim modelul nostru de la Coleşti. Dacă noi aveam un model, nu trebuia să-l inventăm ”, spune Quim Rueda Pilar cu satisfacţie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!