Informația reiese din hotărârea motivată a instanței, dată în cazul contestațiilor formulate de DIICOT și de apărare împotriva deciziei Tribunalului București de a-i pune pe inculpați sub control judiciar.

Dată pe 13 iulie, încheierea Curții de Apel din Capitală prevede că Pașca, soția sa, cei trei fii și Delia Păcală, coordonatoarea așezămintelor Asociației Dumbrava, vor fi cercetați în libertate, fără a fi supuși vreunei măsuri preventive. Anterior, Tribunalul București i-a pus pe toți sub control judiciar, considerând că „există suspiciuni rezonabile” că aceștia sunt vinovați de infracțiunile de care sunt acuzați.

Curtea de Apel, despre acuzația de trafic de persoane

Referindu-se la acuzația de trafic de persoane, judecătorii Andrei Viorel iugan și Cristina Grecu, din cadrul Curții de Apel București, au arătat că, „cel puțin la prima vedere, modalitatea în care persoanele vătămate au fost tratate nu prezintă elementele caracteristice ținerii în stare de sclavie sau supunerii la procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire”.

Instanța de control judiciar a arătat că din probele din dosar rezultă că persoanele îngrijite de asociația lui Viorel Pașca beneficiau de asistență medicală de bază. Au confirmat acest lucru mai mulți martori, printre care medici specialiști, asistente medicale și voluntari, care au arătat că bolnavii îngrijiți în casele din Bihor le-au fost asigurate tratamente și consultații medicale periodice, inclusiv de specialitate psihiatrică.

În plus, conform Serviciului de Telecomunicații Speciale a fost efectuat un număr foarte mare de apeluri către Serviciul unic de urgență 112, precum și solicitări repetate ale serviciilor de ambulanță pentru beneficiarii așezămintelor din Bihor.

„Aceste împrejurări sunt incompatibile cu susținerea că persoanele respective ar fi fost abandonate ori private sistematic de asistență medicală”, a arătat Curtea în încheierea consultată de Bihon.

„Au existat carențe, dar…”

Judecătorii au admis că au existat carențe în asigurarea îngrijirilor medicale, dar acestea au fost cauzate de lipsa resurselor financiare și a personalului calificat, „nicidecum de faptul că inculpații își însușeau banii de care pacienții beneficiau din donațiile primite”. Curtea a explicat că un asistent medical sau un îngrijitor cu pregătire medicală nu ar accepta să lucreze în mediul rural într-un loc în care ar primi salariul minim pe economie.

Cu privire la acuzația că inculpații au încasat în perioada 1 ianuarie 2020 – 10 septembrie 2025, peste 13,5 milioane de lei, un calcul al Curții a arătat că fiecare beneficiar al așezămintelor avea alocați 498 de lei/lună sau 16,6 lei pe zi: „Sumele aflate la dispoziția inculpaților nu erau nicidecum amețitoare, astfel cum a susținut reprezentantul Ministerului Public cu ocazia dezbaterilor. Prin urmare, apare ca nefondată concluzia că aceste sume ar fi generat avantaje financiare sau ar fi condus la îmbogățirea inculpaților.”

Instanța de control judiciar a mai reținut un aspect: „În condițiile în care sumele pe care statul le acordă persoanelor în cauză (sub forma pensiilor sau a oricăror altor forme de ajutor social) nu le-ar fi permis acestora să trăiască în condiții mai bune decât cele asigurate de inculpați, nu se poate susține că aceștia ar fi intenționat să-i exploateze (sau ar fi făcut acest lucru), condiție esențială pentru reținerea infracțiunii de trafic de persoane.”

Curtea: bolnavii nu era lipsiți de libertate

Curtea a desființat și susținerea DIICOT conform căreia bolnavii îngrijiți în casele Asociației Dumbrava au fost lipsiți de libertate. Chiar un investigator sub acoperire a relatat că beneficiarii aveau acces permanent în curte și se plimbau de bunăvoie, iar cei cu dizabilități fizice erau scoși de către îngrijitoare sau alți pacienți.

Regula era că dacă pacienții voiau să plece, o făceau definitiv, fiind conduși la gară și fiindu-le cumpărate bilete de tren.

„Că, în concret, persoanele respective nu aveau unde pleca, iar cu resursele financiare de care dispuneau nu puteau trăi, nu e o chestiune care să fie imputabilă inculpaților”, a explicat instanța.

Conform acesteia, efectuarea de demersuri pentru eliberarea cărților de identitate și stabilirea adresei de domiciliu sau a reședinței pentru persoanele vulnerabile, la fel ca și desemnarea unor tutori pentru bolnavii îngrijiți de asociația lui Viorel Pașca sunt considerate „demersuri logice”.

Curtea a mai subliniat că o parte semnificativă a activităților desfășurate de familia Pașca s-a realizat în mod transparent și în relație directă cu autorități publice, spitale, direcții de asistență socială și alte instituții ale statului.

„Adresele aflate la dosarul cauzei relevă că numeroase persoane vulnerabile au fost preluate la solicitarea expresă a unor astfel de instituții, împrejurare care nu se corelează, în mod firesc, cu existența unei structuri infracționale clandestine orientate spre exploatarea acestora”, se arată în încheierea Curții de Apel București.

În concluzie, instanța de control judiciar a arătat că „nu poate fi împărtășită concluzia judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București referitoare la existența unor indicii temeinice care să fundamenteze suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților”.

Dosarul Dumbrava. Cum a motivat Curtea de Apel București respingerea cererii DIICOT de arestare a lui Viorel Pașca