Doseanu a catalogat drept „zdrobitoare” și „o adevărată lecție de drept” motivarea instanței din Capitală, care a decis ca inculpații să fie cercetați în libertate, fără a se afla sub imperiul niciunei măsuri preventive.

„Curtea de Apel București a reținut că arestarea preventivă a fost formulată FĂRĂ SĂ EXISTE PROBE pentru reținerea tipicității pentru cele două infracțiuni pentru care s-a solicitat arestarea preventivă (grup infracțional organizat și trafic de persoane – 210 pretinse victime neidentificate)”, a scris, într-un mesaj publicat pe Facebook, avocatul Răzvan Doseanu.

Doseanu a prezentat „raționamentul central” al celor doi judecători din completul Curții de Apel București, Andrei Viorel Iugan și Cristina Grecu, care au observat că nu se poate vorbi de exploatarea sau aservirea persoanelor în acest caz: „restrângerea libertății de mișcare nu echivalează cu sclavia sau procedeele asemănătoare de aservire cerute de norma penală incidentă”. Mai mult, beneficiarii erau liberi să părăsească oricând casele Asociației Dumbrava, beneficiind chiar de transport și existând proceduri de plecare documentate, aspect care a fost confirmat chiar de un investigator sub acoperire.

„Cad acuzațiile de trafic de persoane și de grup infracțional”

Referindu-se la acuzația că familia Pașca s-ar fi îmbogățit de pe urma persoanelor îngrijite, Doseanu a arătat că judecătorii din Capitală au ținut cont de o analiză financiară conform căreia din suma totală încasată de-a lungul a 68 de luni rezultă o medie lunară per beneficiar de-a dreptul insuficientă pentru întreținere, nu generatoare de profit. Instanța a comparat sumele cu o „alocare guvernamentală ulterioară destinată relocării persoanelor vulnerabile, ca reper de cost real”, a explicat avocatul Răzvan Doseanu.

Curtea de Apel București s-a referit și la asistența medicală de care au beneficiat bolnavii îngrijiți de asociația lui Viorel Pașca. Pentru aceasta, au fost mărturii care au confirmat consultații periodice, tratament și apeluri numeroase la serviciile de urgență.

„Deficiențele identificate sunt puse pe seama lipsei de resurse financiare, nu a însușirii fondurilor”, a remarcat instanța, conform avocatului familiei Pașca.

Magistrații Curții de Apel din Capitală au calificat demersurile administrative făcute de familia Pașca și administratoarea Delia Păcală – întocmirea unor acte de identitate, desemnarea unor tutori, efectuarea de anchete sociale și deschiderea unor conturi bancare – drept „necesități legale normale, nu indicii de trafic (de persoane – n. red.)”.

Răzvan Doseanu a mai precizat că instanța bucureșteană a notat în mod explicit că eventualele omisiuni de sesizare a unor incidente între pacienți – cu trimitere la suspiciuni de agresiuni sexuale comise între persoane aflate în așezămintele din Bihor – „ar putea constitui alte infracțiuni, dar nu pot fundamenta arestarea pentru trafic de persoane”. Or, fără indicii temeinice referitoare la această din urmă infracțiune, „cade și acuzația de grup infracțional organizat, întemeiată exclusiv pe scopul de exploatare”, a subliniat avocatul.

Viorel Pașca și membrii familiei sale, alături de Delia Păcală, au fost propuși pentru arestare după descinderea DIICOT din 30 iunie, din Bihor. Cererea anchetatorilor a fost respinsă, pe 2 iulie, de Tribunalul București, care a dispus cercetarea inculpaților sub control judiciar. Pe 13 iulie, Curtea de Apel București nu doar că a respins contestația DIICOT, dar a și ridicat măsura controlului judiciar.

Precizări ale DIICOT după descinderile de la „azilele” lui Viorel Pașca. Sute de carduri și diferite sume în valută, ridicate dintr-un seif

Viorel Pașca și familia lui scapă și de controlul judiciar. Curtea de Apel București a respins cererea DIICOT de a-i aresta

Liniștea de la Dumbrava. La o săptămână după descinderi, Viorel Pașca vorbește despre foame, umilință și casele rămase goale