Formaţia orădeană de rock alternativ N.O.R. lansa în 2019 albumul „Julia Set”, primul full album al trupei. După un concert în Cetate oferit fanilor ar fi urmal în 2020 un turneu de promovare al noului album. Dar cum din martie 2020 totul s-a schimbat, iată că pe final de an 2021, N.O.R. anunţă un viitor album pe care speră să îl lanseze în 2022.

[eadvert]

Primul single de pe acest viitor album, care are şi videoclip, a fost lansat pe 24 decembrie şi poartă titlul „Smaranda Brăescu”. Muzica este semnată de Sammy Tuli/N.O.R., mix şi master realizat de Lowbass5 Studio/Adrian Bila iar producţia video aparţine de Utopium, Levi Daragiu – videographer.

Cine este Smaranda Brăescu

Smaranda Brăescu a fost prima femeie paraşutist cu brevet din ţară şi campioană europeană la paraşutism în 1931 şi mondială în 1932. S-a născut în 1897 la Hănţeşti, Buciumeni. Între 1904-1909 a urmat cursurile şcolii primare din satul Vizureşti, comuna Buciumeni. În 1911 se înscrie la Şcoala profesională de fete din Bârlad, pe care o absolvă în 1916. A fost trimisă la Bucureşti, unde a locuit la internatul azilului „Elena Doamna” şi a studiat la Şcoala Normală „Principesa Elisabeta”. Urmează apoi cursurile Academiei de Belle-Arte din Bucureşti (1924 – 1929). În timpul războiului s-a întors în comuna natală ca învăţătoare, scrie în enciclopediaromaniei.ro.

În vara anului 1928, la invitaţia inginerului german Heinecke, a plecat la Berlin pentru a urma cursuri de paraşutism, aici executând primul său salt. Din acest moment, România a devenit cel de-al patrulea stat european, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, cu o femeie paraşutist brevetată. În ţară a executat peste zece salturi cu paraşuta, în următorii doi ani, cu mari peripeţii. La Braşov, motorul avionului s-a oprit în momentul decolării, la Brăila a căzut în Dunăre, la Cluj-Napoca şi Satu Mare a aterizat în copaci.

Record doborât

În România începe să se pregătească pentru a putea doborî recordul feminin mondial în ceea ce priveşte saltul cu paraşuta: în Europa 4000 m, iar în America 5384 m. În 1931 a decolat la bordul unui avion francez, de pe aerodromul din Pipera. Avionul, model Potez XIII, pilotat de aviatorul Alexandru Papană s-a ridicat până la altitudinea de 6000 m, de unde Smaranda Brăescu a efectuat saltul cu paraşuta, fără mască de oxigen. Altitudinea de 6000 m a fost confirmată de barografele supravegheate de oficialul Aeroclubului, precum şi de altimetrul avionului, care în momentul saltului indica 6200 m.

După cele 21 minute şi 25 secunde cât a durat saltul, paraşutista a avut o aterizare reuşită, într-un lan de porumb din Bărăgan. Saltul a fost confirmat de Federaţia Aeronautică Internaţională. În acest fel Smaranda Brăescu deţinea recordul naţional la saltul cu paraşuta, atât la femei cât şi la bărbaţi, precum şi recordul feminin la nivel mondial. Pentru acestă performanţă a fost decorată cu Crucea de Aur a ordinului Virtutea Aeronautică.

Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez şi un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore şi 10 minute, străbătând distanţa de 1.100 km, între Roma şi Tripoli. Tot în 1932 a devenit campioană mondială la paraşutism, în urma unui salt realizat cu o paraşută de construcţie românească, de la înălţimea de 7.400 de metri, cu durata de 25 de minute. Acest record a fost depăşit abia 20 de ani mai târziu.

A fost şi instructor de paraşutişti militari la Batalionul 1 de paraşutişti de la Băneasa. În timpul războiului a fost pilot în “Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit şi apoi pe frontul de Vest. După război, Armata Roșie a distrus elita aviației românești, avionul i-a fost rechiziționat, iar în 1946 a semnat un protest față de trucarea alegerilor câștigate de comuniști.

Este momentul în care încep anchetele și condamnările la închisoare. Smaranda a primit doi ani de închisoare, dar a fugit, s-a ascuns, îmbrăcată în haine de măicuță greco-catolică, în Moldova.

Lipsa de activitate, dorul de zbor, reumatismul și cancerul au ținut-o mult timp la pat. Ar fi murit în 1948 și ar fi fost înmormântată la Cluj, în Cimitirul Central, pe piatra funerarăfiind trecut numele de Maria Popescu.