Potrivit acestuia, răspunsul primit deschide posibilitatea ca imobilele în care au fost găzduiți beneficiarii să fie reorganizate ca locuințe protejate, dacă vor îndeplini condițiile prevăzute de lege.
Anunțul a fost făcut miercuri seară de Viorel Pașca, printr-o postare pe Facebook, la o zi după ce acesta ceruse sprijinul mai multor instituții pentru a găsi o soluție legală care să permită continuarea activității fără înființarea unui azil.
„Azi am primit răspuns de la DSP la scrisoarea adresată instituțiilor abilitate în ce privește autorizarea activității de la Dumbrava, mai precis cum aș putea «intra în legalitate» fără să ne transformăm în azil”, a transmis Pașca.
Acesta spune că, dintre informațiile primite, una i-a atras în mod special atenția.
„Un lucru mi-a atras atenția, și anume că am putea cumva să ne încadrăm la categoria «Locuințe protejate». În zilele următoare voi analiza această posibilitate”, a afirmat el.
Demersul vine în contextul în care activitatea desfășurată de familia Pașca a fost suspendată la sfârșitul lunii trecute, după intervenția procurorilor DIICOT. Beneficiarii găzduiți în casele din Dumbrava, Incești și Ceica au fost relocați, iar Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și o angajată sunt cercetați într-un dosar care vizează acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane.
Ce presupune statutul de locuință protejată
Varianta indicată de DSP are la bază prevederile Hotărârii de Guvern nr. 268/2026 privind organizarea și funcționarea serviciilor sociale. Actul normativ reglementează locuințele protejate ca servicii destinate persoanelor dezinstituționalizate sau aflate în risc de dezinstituționalizare.
Pentru a funcționa legal, aceste servicii trebuie să fie licențiate și să respecte o serie de standarde privind condițiile de locuire, organizarea activității și asistența oferită beneficiarilor.
Printre cerințe se numără existența unui regulament de funcționare, elaborarea unor planuri individuale pentru fiecare beneficiar și asigurarea sprijinului necesar pentru o viață cât mai independentă.
Fiecare locuință poate găzdui cel mult cinci persoane, iar beneficiarii trebuie să aibă acces la servicii medicale, inclusiv prin colaborarea cu un medic de familie și un medic psihiatru.
Totodată, spațiile trebuie amenajate astfel încât să permită prepararea hranei și desfășurarea activităților de zi cu zi în condiții adecvate.
Licențierea acestor servicii este realizată de Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială (AJPIS).
Viorel Pașca afirmă că va analiza posibilitatea reorganizării activității, însă susține că are nevoie și de sprijinul instituțiilor implicate în procesul de autorizare.
„Voi analiza această posibilitate, dar aștept cu nerăbdare ca celelalte instituții să vină cu propuneri, sfaturi și sugestii”, a transmis acesta.
În aceeași postare, Pașca a reiterat apelul adresat Prefecturii Bihor, Ministerului Muncii, Ministerului Sănătății, AJPIS, ANPIS, DGASPC și Consiliului Județean Bihor, solicitând sprijin pentru obținerea autorizațiilor necesare.
„Mai mult, sper că mă vor ajuta cu documentația în ce privește obținerea autorizației de funcționare, având în vedere că e datoria lor să rezolve problema și presupun că sunt interesate de soarta și situația persoanelor vulnerabile. Sau poate mă înșel?”, a scris Viorel Pașca.
Citiți principiile noastre de moderare aici!