În sunetele taragotului mânuit de artistul Ansamblului Artistic Profesionist „Crișana”, Petrică Popa, actorul Eugen Ţugulea şi-a început marți, în sala Arcadia, călătoria prin versurile lui Tudor Arghezi în spectacolul intitulat „Răzlețe”. „Nu-ţi voi lăsa drept bunuri, după moarte, / Decât un nume adunat pe-o carte…” începe poezia „Testament” a marelui poet. Cu aceste versuri a deschis şi Eugen Ţugulea recitalul, emoţionat ca la o întâlnire cu prieteni dragi, iubitori de poezie.
„Tudor Arghezi, pseudonimul lui Ion Nae Theodorescu, nu ne-a lăsat drept moştenire numele aşezat pe o singură carte, ci pe nu mai puţin de 31 de volume, ca o moştenire pentru cei care vin după el şi care ştiu să preţuiască tot ce a încercat el să scrie”, a spus Eugen Ţugulea. Arghezi a fost contestat de însuşi Iorga, dar apoi a fost acceptat la insistenţele regelui Carol al II-lea. După 23 august, Arghezi a fost negat total pentru că era adeptul scrierilor lui Charles Baudelaire, considerat vulgar. Timpul însă le-a aşezat la locul lor pe toate, poetul a ştiut foarte bine să se şi strecoare – mai povesteşte actorul – ajungând să deţină un premiu Herder, să fie nominalizat – nu de către un român – la premiul Nobel pentru Literatură, sfârşind prin a fi membru al Academiei Române. A fost înmormântat cu onoruri naţionale.
Eugen Ţugulea a considerat că poetul a fost marginalizat în ultima vreme şi de aceea a dorit să realizeze un spectacol cu poezii de Arghezi. Lucru care nu a fost deloc uşor pentru acesta atunci când a trebuit să selecteze vreo 30 de poezii din vasta sa operă, şi să le aşeze într-un anumit fel, subiectiv, fireşte. Şi pentru că ceea ce se scrie, se scrie pentru om şi de multe ori despre om, Eugen Ţugulea a continuat recitalul cu poezia „Omul meu”: „Mi-ai dat un trup şi mie, înalt şi zvelt, de floare. / Ca fragile de fraged, uşure şi plăpînd, / Dar ridicat spre ceruri şi-mpiedicat să zboare / Se leagănă-n călcîie, voind şi încercînd”… S-au ascultat cu emoţie şi „Între două nopţi”, şi „Oseminte pierdute”, „Ce plângi”, „De-a V-aţi Ascuns”, pe sunete de taragot, caval sau ocarină. Cei prezenţi în sala Arcadia s-au bucurat, unii chiar recitând în şoaptă, de ghiduşele versuri din „Greierele”, „Zdreanţă”, „Gura lumii” sau „Bănuţul”.
O oră şi jumătate a trecut pe nesimţite. Aplauzele oferite cu drag de spectatori au răsplătit efortul şi sensibilitatea cu care actorul, ajuns la o frumoasă vârstă de 87 de ani, continuă să ne amintească, cu fiecare spectacol, cât de frumoasă este poezia. Mulţumim, domnule Ţugulea!
Citiți principiile noastre de moderare aici!