Pericol potenţial: viermele de sânge

Acestea sunt semnele infectării cu viermele de
sânge descoperit de cercetătorii din
Ungaria şi în apele mezotermale
de la Răbăgani. Buletinul
internaţional de virologie Emerging Infectious
Diseases a dat publicităţii o
informaţie care semnalează prezenţa acestui
melc tropical în România,
încă din luna noiembrie a anului trecut. Conform
cercetătătorilor maghiari,
Biomphalariatenagophila
este responsabil pentru decesul anual al unui număr de
20 de mii de oameni şi de infectarea a 250 milioane de
oameni. Până acum, la noi în
ţară nu au fost semnalate semne de
infecţie.

Studiat la Muzeu

Viermii din apele de la
Răbăgani sunt studiaţi
şi de biologul Adrian Gagiu, de la
Muzeul Ţării Crişurilor.
Acesta spune că pericolul infestării oamenilor
este „unul potenţial”.



Cercetătorii susţin că ciclul de
dezvoltare şi de reproducere
a viermelui ar fi următorul:
„Schistosmonia masoni parazitează o
specie bine precizată de moluscă de apă
dulce, melcul Biomphalaria tenagophila.Transmiterea bolii
se face la contactul cu apa care conţine larvele.
Acestea ajung în vasele sanguine, unde se
dezvoltă. Viermii adulţi, care măsoară
câţiva milimetri lungime, trăiesc în
cupluri în zona abdomenului, vezicii urinare,
intestinului, rectului, ficatului şi splinei; durata
lor de viaţă poate depăşi 15 ani.
Femela depune zilnic sute de ouă, care se propagă
în urină şi scaun”.

Autorităţile române nu
ştiu


Primăria Răbăgani nu a fost
înştiinţată de existenţa unui
pericol.

„Chiar nu ştiu nimic despre vreun
vierme a cărui prezenţă să fie
semnalată la noi. Noi avem o zonă de
protecţie pentru o specie de broscuţe negre, dar
despre viermi nu ştiu. Adevărul e că şi
zona de protecţie e doar în scripte,
fiindcă e de fapt pe terenul oamenilor. Ca şi
izvorul de apă termală care e proprietatea unui
localnic şi trece tot prin proprietatea oamenilor. Apa
termală are 23-28 de grade, dar acum nu are nici o
utilitate. Doar atât: curge. Acolo a funcţionat
până în 1992 ştrandul. Dar am fost
acţionaţi în judecată şi a
trebuit să demolăm tot. Omul şi-a revendicat
locul în instanţă. Sper ca totuşi
să primim ceva bani, să vedem ce facem cu zona de
protecţie”, spune primarul de
Răbăgani, Alexandru
Dărăban.

Cercetări

Şeful Primăriei
Răbăgani ştie că se fac
cercetări în localitate. Dar, după
ştiinţa edilului, scopul studiilor
cercetătorului din Bucureşti este modul în
care se dezvoltă sturionul în apele geotermale.
„Noi avem aici un investitor din
Bucureşti care a înfiinţat crescătoria
de sturioni fiindcă îşi dă doctoratul
pe tema dezvoltării sturionului în apele
geotermale”, a adăugat primarul
Dărăban.


Nici Protecţia Mediului, o altă
instituţie care trebuia sesizată în
legătură cu existenţa melcului-vampir, nu a
fost contactată de cercetătorii unguri.
„Cercetătorii din Ungaria au
făcut studii de capul lor, fără să
contacteze autorităţile române, aşa
cum este măcar de bun-simţ să faci
când vii într-o ţară
străină şi mai ales când ai indicii
despre o atare situaţie. Acolo trăieşte un
melc protejat, fapt pentru care izvoarele mezotermale de la
Răbăgani au fost declarată zonă
protejată de maximă importanţă. Dar nu
există vreun semn că s-ar fi transmis ceva
viruşi de la celălalt
vierme”, spune şeful Agenţiei
pentru Protecţia Mediului Bihor, Călin
Mocan.

„Nu ştim de existenţa acestui
vierme. Nu ne-a informat nimeni. Dacă exista aşa
ceva, trebuia ca medicul nostru din comună să ne
trimită probe, ca să avem o bază. Dar
mă voi documenta”, spune
Petru Gruia, directorul Direcţiei
Sanitar-Veterinare Bihor.


Veronica Bursasiu