Chit că politica de coeziune a Uniunii are un buget de peste 350 de miliarde de euro, efectele pozitive ale acestor fonduri sunt prea puţin cunoscute de cetăţenii europeni. Concluzia îi aparţine eurodeputatului Daniel Buda (PNL – grupul PPE, popularii europeni), care a iniţiat în acest sens un raport în Parlamentul European.

Potrivit Euro-barometrului din 2015, doar o treime dintre europeni au auzit despre politica de coeziune a UE şi efectele pozitive ale acesteia – reducerea disparităţilor între regiunile UE, prin finanţarea investiţiilor.

„Concluzia evidentă este că metodele de comunicare nu au fost întotdeauna cele mai eficiente”, concluzionează Buda, subliniind că „Europa de astăzi se află în mijlocul unei crize sociale dominate de un climat de neîncredere”. Mişcările antisistem şi Brexitul conduc la abordări precum cea a Europei cu mai multe viteze, iar Buda vede o cauză în comunicarea deficitară.

„Acest lucru se datorează în principal din cauză că metodele de comunicare se derulează în mod diferit în fiecare stat membru. Concret, conform datelor Euro-barometrului menționat, în Regatul Unit, doar 7% dintre cei chestionați aveau cunoștință despre investițiile UE, iar la polul opus, în Polonia, 76% dintre respondenți recunoșteau impactul pozitiv al proiectelor UE în regiunile în care locuiesc”, subliniază eurodeputatul. Proiectul de inițiativă legislativă pomenit (Raportul) propune îmbunătățiri ale reglementărilor.

Se cere o coordonare mai eficientă în materie de comunicare pentru creşterea vizibilității investițiilor între Comisie, guvernele statelor membre şi beneficiari.

Firmele statelor UE donatoare

De asemenea, Buda vede ca oportună o „externalizare a rezultatului”. Şi exemplifică: „Dacă o firmă dintr-un stat net contribuitor execută lucrări, furnizează produse sau servicii finanțate prin fondurile ESI într-o regiune de convergență sau de tranziție, autoritățile din statul membru net contribuitor ar trebui să publice existența acestor investiții și avantajele economice și sociale pe care le aduc aceste investiții pentru statul membru donator (de exemplu, contribuția la PIB)”.

De asemenea, este oportună guvernanţa participativă, prin implicarea cetăţenilor la întocmirea bugetului, remarcă eurodeputatul clujean.