Sub forţa împrejurărilor, şi Consiliul Judeţean Bihor a schimbat în al „12-lea ceas” proiectul de management integrat al deşeurilor, în valoare de 55 de milioane de lei.
Iar în ultima perioadă Primăria Oradea a schimbat proiectele europene pentru Ştrandul Municipal, pentru Piaţa Rogerius şi, deunăzi, pentru Piaţa Unirii. Dealtfel, Primăria a schimbat în 2012 şi proiectul european pentru CET pe motiv că o turbină mai mare va produce şi electricitate mai multă, care ar avea darul de a compensa scumpirile gazului.
Menţionând cele de mai sus, precum şi recentele anunţuri oficiale şi neoficiale de noi scumpiri ale gazului, l-am chestionat miercuri pe primarul Ilie Bolojan dacă n-ar fi oportună rechemarea experţilor care au ales trecerea CET de pe cărbune pe gaz, ca să-şi reevalueze decizia. Primarul ne-a răspuns că proiectul european impunea trecerea pe gaz chiar dacă l-am atenţionat că CET Sud Timişoara, Cazanul 7 de la CET Govora şi CET 2 Iaşi au atras finanţări europene pentru instalaţii de desulfurare a cărbunelui. „Ascultaţi-mă pe mine, nu se retehnologizează cu bani europeni niciun CET pe cărbune”, a încheiat primarul Bolojan discuţia. Rămâne ca viitorul să arate dacă strategia termică aleasă se va plia pe venitul mediu relativ modest al orădenilor.
Spicuim din articolul publicat pe 12 decembrie 2011:
Autoritatea Naţională pentru Reglementarea Energiei (ANRE) anunţă scumpirea gazelor naturale pentru societăţile comerciale cu 5% de la 1 ianuarie 2012. Cauza acestei noi scumpiri este creşterea preţului la gazele importate.
Mai mult, pentru acest an, Guvernul s-a angajat în faţa FMI să crească preţurile la consumatorii industriali în două etape, respectiv iunie-iulie şi trimestrul IV. Astfel, preţul gazelor naturale pentru consumatorii non-casnici a crescut în iulie cu aproape 10%, iar de la 1 octombrie s-a majorat cu încă 8%.
Presiuni asupra României
Singurul motiv pentru care populaţia nu este afectată de această nouă scumpire e acela că ANRE încă ţine în frâu preţul facturat populaţiei la gaze, livrându-i cu precădere gaze din producţia autohtonă. Şi face acest lucru realizând proporţii diferite între gazele din producţia internă şi gazele importate, în funcţie de beneficiar. Astfel, coşul pentru companii este compus în proporţie de 67% din gaze produse în România şi 33% din gaze de import, în timp ce coşul destinat populaţiei are 91,5% gaze din producţia internă, iar diferenţa este din import. De aceea, companiile sunt afectate imediat de orice influenţă a preţului la gazele de import, în vreme ce populaţia e pusă la adăpost, astăzi. Nu se ştie însă până când. Ministrul Economiei, Ion Ariton, a dat asigurări că preţul gazelor la populaţie nu va creşte până în primăvara lui 2012. Ariton nu a spus şi ce se va întâmpla după aceea. Prudenţa ministrului are o explicaţie: FMI insistă ca Guvernul României să liberalizeze piaţa gazelor naturale, ceea ce înseamnă eliminarea unui preţ reglementat de ANRE şi, implicit, riscuri crescute şi pentru populaţie. De asemenea, giganţi ai distribuţiei mondiale de gaze, precum E.ON şi GDF Suez, care operează şi în România, insistă în continuu pentru scumpirea gazelor.
Astfel, e de aşteptat ca politicile de protejare a populaţiei să dispară, cât de curând… De altfel, de o bună bucată de vreme încoace UE, FMI şi chiar ambasada SUA la Bucureşti cer Guvernului liberalizarea pieţei energiei din România, în ansamblul său.
„Daruri” de la ruşi
În Oradea, incidenţa preţului de pe piaţa gazului e încă destul de mică, dat fiind faptul că puţini orădeni folosesc gazul ca să se încălzească. Însă aceste veşti au relevanţă şi pentru locuitorii Oradiei, în contextul în care Primăria pregăteşte retehnologizareaCET, prin trecerea de pe cărbune pe gaze. Cum primarul Ilie Bolojan spune că iarna 2013-2014 va fi prima în care Oradea se va încălzi pe gaz, s-ar putea ca orădenii să resimtă acut creşterea constantă a preţului la gazele de import, în contextul anunţatei liberalizări a pieţei, asumată de Guvern.
În România, preţul gazelor extrase din subsolul ţării este de 165 de dolari la mia de metri cubi, după ce în 2004 (anul privatizării Petrom) preţul era de 60 de dolari la mia de metri cubi.
Preţul gazelor de import a ajuns azi la circa 500 de dolari la mia de metri cubi, după ce în 2004 era de 150 de dolari la mia de metri cubi! Dintre ţările europene, România are unul dintre cele mai mari preţuri la gazele importate. Ţara noastră importă gaze naturale exclusiv din Rusia, de la compania Gazprom. Pe termen mediu, România va deveni tot mai dependentă de importurile de gaze, o dată cu scăderea rezervelor convenţionale de gaze naturale.
În acest context naţional, Primăria Oradea le transmite orădenilor că preţul facturilor la încălzire nu va creşte după trecerea CET-ului pe gaz. Gigacaloria în Oradea a crescut de la 107,5 lei, în 2007, la 235,5 lei, în 2011. Înaintea retragerii subvenţiei Guvernului, preţul aprobat de Consiliul Local în luna februarie a acestui an se ridica la 193 lei/Gcal. Societăţile comerciale din Oradea plătesc o gigacalorie şi mai scumpă, de 261,69 lei.
Iulie 2011: CET putea rămâne pe lignit
In 2009: Pariem pe gazul rusesc
Citiți principiile noastre de moderare aici!