„Integrare DizAbili” (ID) Oradea este titlul proiectului care va fi lansat vineri, 3 decembrie 2021, de la ora 11.00, în Sala de ședințe a Consiliului Județean Bihor de Asociația Filantropia Oradea.
La Oradea, Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități va fi marcată în 3 decembrie cu inițierea coaliției „ID Oradea – Integrare Dizabili Oradea”, care își propune să deschidă un dialog public pentru inițierea unui program local (Oradea, Bihor) de implementare a strategiilor naționale și europene privind integrarea în comunitate a persoanelor afectate de dizabilitate.
Evenimentul se va desfășura online, iar participarea este deschisă tuturor. Evenimentul va fi transmis în direct pe facebook și Zoom, iar participarea fizică la manifestarea organizată în sala mare a Consiuliului Județean Bihor și Prefectura Bihor este limitată pe bază de invitație, cu respectarea condițiilor de prevenire a COVID-19.
„ID Oradea” va deschide și un demers de căutare a identității și apartenenței persoanei cu dizabilități la comunitatea actuală, o comunitate cu valori europene, care afirmă incluziunea grupurilor vulnerabile.
„«ID Oradea» este un proiect cu finanțare europeană cu nume sugestiv, care duce cu gândul la identitate, dar în același timp este ascuns un alt deziderat al persoanei cu dizabilități: integrare DizAbili în comunitatea orădeană. Este un deziderat de multă vreme al acestei comunități care pare să fie din ce în ce mai favorizată, nu-i așa, datorită legislației europene. Însă un studiu pe care noi l-am realizat de ceva vreme, relevă că, în realitatea vieții cotidiene a acestor oameni, lucrurile nu stau întotdeauna așa.
În Bihor sunt peste 20.000 de persoane cu dizabilități, dintre care de-abia 2% sunt cuprinse într-un program de protecție prin grija DGASPC Bihor și cu finanțare de la bugetul de stat. În rest, cealaltă parte semnificativă de 98% sunt persoane care locuiesc acasă cu părinții, cu familia sau fără familie, având uneori situații sociale dintre cele mai complicate. Ca atare, acest proiect încearcă să reeduce sau, cel puțin, să atenționeze, să direcționeze atenția comunității locale, și nu numai, asupra unei nevoi de intergrare a unei persoane cu dizabilități în societate”, este de părere preotul Laurențiu Lazăr, președintele Fundației de Scleroză Multiplă Bihor.
Obiceiuri anulate
Potrivit acestuia, foarte multe persoane cu dizabilități nu-și permit o locuință, multe nu-și permit să locuiască cu familia extinsă după ce părinții nu mai sunt. Astfel, unica lor posibilitate este aceea de a se orienta către serviciile de protecție care, de cele mai multe ori, înseamnă segregare.
„De pildă, un copil cu sindrom down sau cu autism care a trăit în familie cu mama și cu tata, 20, 30 de ani și-a format niște tabieturi: dimineața cafea, vecini, mers la cumpărături, toaletare personală și multe alte aspecte simple de gospodărie. Toate acestea nu mai pot fi realizate în acest context pentru că el este dus undeva departe, la marginea pădurii, acolo unde chiar dacă beneficiază de un serviciu de calitate al unui centru rezidențial, care-i oferă protecție, hrană, îmbrăcăminte, tot acest complex de viață este complet șters. Aceasta înseamnă segregare, o radicalizare a vieții acestei persoane care îl pune într-o situație neplăcută și care reduce calitatea vieții”, a mai spus Laurențiu Lazăr.
Paradigmă nouă
Prin proiectul „Tranziția către societate a persoanelor adulte cu dizabilități din județul Bihor, prin implementarea unor măsuri integrate de sprijin psiho-socio – emoțional”, finanțat din programul POCU și realizat de Fundația de Scleroză Multiplă Bihor, inițiatorii lui doresc să dezinstituționalizeze, să reoganizeze, împreună cu DGASPC (principala instituție cu mandat în acest sens din județul Bihor), acest sistem de protecție, să reașeze o nouă paradigmă, astfel încât fie cât mai puține persoane cu dizabilități în centre mari rezidențiale.„Când spunem mari, ne referim la maximum 50 de persoane. Dorim să păstrăm aceste centre mari doar pentru activități de tip îngrijire pentru paleație, pentru situații în care nu se mai pot îngriji oamenii, iar celelalte servicii care să fie oferite în schimbul acestei dezinstituționalizări. Ne referim la activități și la locuire în comunitate. Astfel, dacă nu poate reîntoarcerea în familie, persoana cu dizabilități să poată să apeleze la personal profesionist în comunitate. Dacă nici acest lucru nu se poate, să poată să locuiască în locuințe protejate. Noi am deschis trei locuințe prin acest proiect. Practic, am extras din centrele mari, de 50 de beneficiari, persoane cu dizabilități care au restant funcțional minim, pentru ca acestea să poată să locuiască în comunitate, să-și reia tabieturile de viață, să-și reia grupurile de prieteni și chiar să se reangajeze”, mai susține Laurențiu Lazăr.
Acesta a arătat că unele dintre persoanele cu dizabilități susținute prin proiect sunt angajate la societăți comerciale din Oradea și-n acest fel ei desfășoară un parcurs de viață aproape obișnuit cu cel al unei persoane valide.
„Aceasta ar fi dorința noastră, pentru că în comunitate sunt persoane care nu beneficiază de acest lucru. Sunt, așa cum spuneam, persoane din familii, cu sindrom down, cu autism, cu dizabilități locomotorii sau psihice, care nu beneficiază de aceste facilități și care nu au un orizont de viață în acest sens, să poată să-și facă o programare de acest fel în viitor. Pentru aceasta este necesar un program structurat, o colaborare foarte clară între toate părțile implicate din societate care să organizeze o activitate, un serviciu desfășurat cu implicarea comunității locale, prin hotărârea Consiliului Local, a Consiliului Județean, care oferind un minim de resurse, să poată păstra acești oameni activi în comunitate”, a mai spus Laurențiu Lazăr.
La 15 ani de la publicarea legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, sunt multe prevederi care încă nu sunt aplicate. Persoanele cu dizabilități locomotorii din Oradea și Bihor fac un apel la sprijinul comunității pentru îndreptarea acestor nedreptăți sociale.
Citiți principiile noastre de moderare aici!