Produsele de panificaţie şi mâncărurile pregătite acasă sunt produsele cu cel mai mare risc de risipă în gospodăriile românilor.

„Categoria de alimente pe care românii declară că o aruncă cel mai frecvent este cea a alimentelor gătite (36%), iar la mare distanţă, pâinea şi produsele de panificaţie (17%). Urmează, cumulat, alimentele conservate sau cele prelucrate care se pot consuma direct, dar aceste procente ating abia 14% (5% lactate, 5% produse de băcănie şi conserve expirate şi 4% mezeluri). Legumele şi fructele se aruncă cel mai puţin, 6%, respectiv 4%”, susţine Cornel Bertea Hanganu, consilier în Departamentul pentru Dezvolare Durabilă (DDD).

Procentajul de răspunsuri non-valide este relativ mare (23%), ceea ce ar corespunde cu procentajul de 26% al celor care declară că nu aruncă alimente. Acesta susţine că românii au o percepţie şi un comportament corect în sensul de a evita aruncarea alimentelor, ceea ce înseamnă că „mesajul transmis an de an ajunge unde trebuie”, dar acesta trebuie adaptat modelului comportamental conservator tradiţional din familia românească.

Risipă

În ceea ce priveşte cantitatea de mâncare care se aruncă într-o gospodărie într-o săptămână, studiul DDD arată că 71% dintre respondenţi apreciază că în gospodăria proprie nu se aruncă „deloc”, sau se aruncă „foarte puţine” alimente. Aproximativ un sfert dintre cei chestionaţi consideră că aruncă o cantitate moderată/rezonabilă de mâncare şi numai 6% admit că aruncă multă sau foarte multă mâncare.

[eadvert]

Faţă de statisticile momentului în ţările bogate, modelul românesc este conservator, iar o explicaţie ar fi nivelul general al veniturilor mai scăzut în România, care face ca alimentele să fie proporţional mai scumpe la noi în ţară, dar şi un model cultural care atribuie hranei o valoare simbolică.

„Faptul că cei mai mulţi dintre respondenţi afirmă că aruncă alimente gătite nu este de natură să dea indicii asupra cantităţii sau valorii alimentelor aruncate. Mai curând este de presupus că în gospodăria românească, în care se găteşte mult şi frecvent, se aruncă mâncarea gătită care are deja două zile, sau mai mult”, se menţionează în studiul citat.

Procesul de risipă alimentară este legat şi de comportamentul de consum şi de cumpărături, iar cei mai mulţi fac aceste cumpărături o dată pe săptămână, 32% dintre respondenţi afirmând că merg să achiziționeze mâncare o dată pe săptămână.

Cumpărăturile „săptămânale” sunt o marcă a modelului urban modern. Cei care afirmă că merg „zilnic” să cumpere alimente (15%), împreună cu cei care merg „de câteva ori pe săptămână”, reprezintă urbanul tradiţional (inclusiv cel din perioada comunistă).

Cei care merg la cumpărături alimentare „mai rar de o dată pe săptămână” (20%) ar corespunde cu zona ruralului profund, în care alimentele provin, în mare parte, din propria gospodărie, arată studiul DDD.

Raportat la ceea ce se aruncă şi unde ajung resturile alimentare, două treimi (66%) dintre respondenţi declară că resturile alimentare sunt utilizate pentru hrana animalelor. Dacă adăugăm procentul de 4% al celor care declară că le compostează, rezultă că 70% dintre români reciclează, practic, resturile alimentare, potrivit studiului citat.

Cei mai mulţi români declară că gătesc o cantitate prea mare, ceea ce se spune şi în legătură cu HoReCa, unde porţiile nu sunt calibrate înm funcție de nevoia consumatorului. Răspunsurile confirmă modelul tradiţional conservator al gospodăriei româneşti: în casă se găteşte mult, este preferată mâncarea proaspătă, ceea ce înseamnă că mâncarea mai veche, care rămâne, se aruncă. Răspunsurile care leagă aruncarea alimentelor de comportamentul de cumpărare, adică modelul cultural urban-modern, însumează cam 20-25% dintre respondenţi.

Recomandări

Astfel, concluziile studiului arată că până la 50% din întreaga risipă alimentară o produc consumatorii individuali din oraşe. Cheltuim pe hrană 40% din venituri, iar 33% – 50% din aceasta ajunge direct în coşul de gunoi. De cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată într-o zi de o persoană reprezintă o masă completă, în jur de o jumătate de kilogram.

„A cumpăra inteligent,înseamnă a cumpăra şi alte produse, de exemplu legume şi fructe „urâte”, care nu arată foarte bine, de a verifica data de expirare a produsului respectiv, de a salva garniturile gătite, conservate şi folosite în alte reţete, de a consuma porţii mici şi de găti în porţii mici corelate cu nevoia de consum a individului. Pe partea de donare, Băncile de Alimente au aici un rol foarte important. O bună organizare a frigiderului, astfel încât produsele să fie depozitate şi păstrate în mod corect, iar compostul obţinut din resturi alimentare poate folosit în grădina pentru plante”, este recomandarea reprezentanţilor Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă.