Situația este cu atât mai dificil de explicat pentru consumatori cu cât gazele naturale s-au ieftinit în majoritatea piețelor europene. Cu toate acestea, reducerea costurilor la gaze nu s-a reflectat automat și în facturile la electricitate.

O analiză publicată de Energy Press, publicație de specialitate din Grecia, evidențiază diferențele tot mai mari dintre piețele energetice europene și presiunea pe care costurile cu energia continuă să o exercite asupra gospodăriilor.

România conduce clasamentul european al scumpirilor la electricitate

Datele Eurostat arată că România a avut cea mai mare creștere anuală a prețului energiei electrice pentru populație, în primul semestru din 2026. Majorarea de 51,9% plasează țara noastră la o distanță considerabilă de următoarele state din clasament. Irlanda a înregistrat o creștere de 19,8%, în timp ce Finlanda a raportat un avans de 18,4%.

La polul opus s-au aflat Danemarca și Luxemburg, unde prețurile au scăzut cu 31,7%, respectiv 24,1%. În ceea ce privește valoarea efectivă a energiei electrice, Irlanda a avut cel mai ridicat tarif pentru consumatorii casnici, de 0,39 euro/kWh. Germania și Belgia au urmat, cu câte 0,36 euro/kWh.

Cele mai mici prețuri nominale au fost consemnate în Ungaria, unde un kilowatt-oră costa 0,11 euro, urmată de Malta și Bulgaria, cu 0,13 euro/kWh.

Totuși, comparația nu se poate face exclusiv pe baza tarifelor exprimate în euro. Puterea de cumpărare influențează semnificativ impactul facturilor asupra bugetelor familiale. Din această perspectivă, România, Polonia și Cehia se numără printre statele în care costurile energiei electrice reprezintă o povară importantă pentru gospodării.

Gazele naturale s-au ieftinit, însă beneficiile nu au ajuns în aceeași măsură la consumatori

Evoluția pieței gazelor a fost diferită de cea a electricității. În prima jumătate a anului 2026, prețurile au scăzut față de perioada similară din 2025 în 12 state membre ale Uniunii Europene, în timp ce în alte șapte țări au crescut.

Bulgaria, Grecia și Spania au înregistrat cele mai importante reduceri. România, Croația și Slovacia s-au aflat însă printre statele în care gazele naturale s-au scumpit cel mai mult. La nivelul prețurilor nominale, Suedia a avut cel mai ridicat tarif pentru consumatorii casnici, de 0,22 euro/kWh. Olanda a urmat cu 0,16 euro/kWh, iar Franța și Portugalia au ajuns la 0,13 euro/kWh.

România s-a situat în partea inferioară a clasamentului nominal, cu un preț de 0,06 euro/kWh, la egalitate cu Slovacia. Acest nivel nu reflectă însă în totalitate efortul financiar al populației, deoarece veniturile și puterea de cumpărare diferă de la o țară la alta.

La nivelul Uniunii Europene, prețul mediu al electricității pentru gospodării a ajuns la 0,28 euro/kWh în primul semestru din 2026, cu 2,2% sub nivelul din ultimele șase luni ale anului precedent. Gazele naturale s-au ieftinit și mai mult, cu 10,2%, până la o medie de 0,11 euro/kWh.

Eliminarea plafonării și taxele au influențat valoarea facturilor

Creșterea prețurilor resimțite de populație nu este determinată exclusiv de costurile energiei de pe piețele angro. Intervin și fiscalitatea, tarifele reglementate, mecanismele de sprijin și politicile adoptate de fiecare guvern. În perioada crizei energetice, mai multe state europene au introdus plafonări, subvenții și reduceri de taxe pentru a limita impactul scumpirilor asupra populației și companiilor.

Ulterior, pe măsură ce presiunile de pe piețe s-au diminuat, o parte dintre aceste măsuri au fost retrase. În România, plafonarea prețurilor la energia electrică pentru gospodării și companii a fost eliminată în iunie 2025. Polonia a renunțat la o măsură similară pentru consumatorii casnici la sfârșitul aceluiași an.

Schimbările au expus mai mult consumatorii la evoluțiile pieței, iar facturile au devenit dependente într-o măsură mai mare de prețurile contractuale și de celelalte componente ale costului final.

Potrivit datelor prezentate în analiza Energy Press, taxele și componentele fiscale reprezentau, în primul semestru din 2026, 28,4% din prețul energiei electrice și 32,1% din cel al gazelor naturale la nivelul gospodăriilor europene. Prin urmare, chiar și atunci când energia se ieftinește pe piețele angro, reducerea nu se transmite neapărat în aceeași proporție către consumatorii finali.

Producția de energie regenerabilă, un factor important pentru stabilitatea pieței

Structura producției de electricitate reprezintă un alt element care poate influența evoluția tarifelor. Statele care dispun de capacități importante de producție eoliană și solară pot reduce dependența de gazele naturale și, implicit, expunerea la fluctuațiile prețurilor combustibililor fosili.

Potrivit estimărilor Agenției Europene de Mediu, volatilitatea prețurilor gazelor naturale a generat costuri suplimentare de aproximativ 13 miliarde de euro pe piețele angro de electricitate din Uniunea Europeană, în primele 16 săptămâni ale anului 2026.

În același interval, energia produsă din surse regenerabile ar fi contribuit la economii estimate la aproximativ 29 de miliarde de euro. Sursele regenerabile au asigurat 44% din producția totală de electricitate a Uniunii Europene în perioada analizată. Cu toate acestea, dependența de centralele pe gaze diferă considerabil de la o țară la alta.

În Italia, centralele pe gaze au influențat prețul angro al electricității în 66% dintre cazuri, iar în Cehia procentul a ajuns la 55%. În Spania, aceeași influență a fost mult mai redusă, de aproximativ 9%.

Aceste estimări se referă la piața angro și nu reprezintă reduceri directe ale facturilor populației. Ele indică însă importanța investițiilor în producția de energie regenerabilă pentru diminuarea vulnerabilităților sistemului energetic.

Rezervele europene de gaze ridică semne de întrebare înaintea iernii

Perspectivele pentru sezonul rece depind și de capacitatea Europei de a-și asigura necesarul de gaze naturale. Deși prețurile au înregistrat o scădere în prima jumătate a anului, contextul geopolitic continuă să reprezinte un factor de risc pentru aprovizionare.

Potrivit Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER), tensiunile din Orientul Mijlociu au contribuit la majorarea costurilor de aprovizionare cu gaze ale Europei. Întreruperile livrărilor de gaze naturale lichefiate din Qatar, prin Strâmtoarea Ormuz, au intensificat concurența dintre statele europene și cele asiatice pentru identificarea unor surse alternative.

Nici situația depozitelor de gaze nu oferă motive de relaxare. La 1 noiembrie 2026, gradul de umplere al depozitelor europene era de 74,62%, potrivit datelor citate în analiza Energy Press. Nivelul se situa sub media ultimilor nouă ani.

O rezervă mai redusă poate crește vulnerabilitatea pieței în cazul unei ierni cu temperaturi foarte scăzute sau al unor noi probleme de aprovizionare.

În acest context, evoluția facturilor din lunile următoare va depinde de mai mulți factori: prețul gazelor pe piețele internaționale, disponibilitatea combustibililor, producția internă de electricitate, importurile, taxele și măsurile de sprijin pentru consumatori.

Pentru gospodăriile din România, datele indică o presiune importantă asupra costurilor cu energia. Chiar dacă gazele naturale s-au ieftinit la nivel european, acest lucru nu garantează automat reducerea facturilor la electricitate.