Nojoridului porneşte din strada Nufărului, în zona Cantemir, fiind racordată recent la Şoseaua de Centură. Strada este asfaltată doar parţial, spre oraş, iar prelungirea ei până în Centură (strada Ogorului) a fost un obiectiv al administraţiei locale. Viziunea rutieră a municipalităţii, cu străpungerea Centurii în cât mai multe locuri pentru o accesibilitate mai bună, părea că le va fi benefică şi locuitorilor de pe Nojoridului. Aceştia nu au văzut vreodată asfalt în faţa propriilor gospodării.
Strada, prea sus
Iată însă că socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg şi, vorba aceea, calea spre Iad e pavată cu bune intenţii. În loc să-i bucure, şantierul firmei Selina nu a făcut decât să-i oripileze pe locuitorii din zonă, cu gospodăriile mai joase. Problema e nivelul viitorului drum modernizat. Bordurile montate sunt prea înalte pentru gustul riveranilor. Aşadar, şi drumul va fi prea sus. Mult mai sus decât era drumul de pământ, înainte să înceapă lucrările. Oamenii se plâng că aceastră lucrare de modernizare le va provoca doar necazuri. Pentru că, sunt convinşi ei, cei responsabili nu au ţinut cont de nivelul gospodăriilor, interesându-i doar să aibă încă un drum asfaltat între Centură şi cartierele Cantemir şi Nufărul.
Cel mai vocal dintre nemulţumiţi este Ionel Graur, de pe strada Nojoridului. Sunt însă oameni supăraţi şi pe străzile adiacente – Brânduşei, Sudului şi Plugarilor. Chiar dacă aceste străzi mai mici nu vor fi încă asfaltate, oamenii sunt convinşi că şi străzile lor vor fi construite tot aşa, înalt, dacă pe Nojoridului lucrările vor continua în acelaşi stil. De altfel, bordurile au luat deja curba atât pe Brânduşei, cât şi pe Sudului. Mai mult decât atât, pe Sudului se vede cu ochiul liber că bordurile au intrat pe o pantă ascendentă.
„Ne deranjează nivelul înalt al străzii, recunoscut şi de domnul Pătcaş, de la Primărie. 70-80 de familii sunt afectate de nivelul înalt al străzii. Ne este frică de ce se va întâmpla cu structura caselor, pivniţele şi curţile. Noi nu vrem să nu urcăm pe partea carosabilă, ci să coborâm pe partea carosabilă”, ne spune Ionel Graur, care crede că normal ar fi ca apa pluvială din curţi să coboare spre drum şi să fie absorbite de rigolele de pe acesta. Nu invers. Câţiva vecini de-ai lui Graur, de pe strada Brânduşei, ne-au arătat pe propriile porţi până unde le-ar veni bordura străzii dacă se va continua cu lucrarea şi pe strada lor. Pentru aceştia e inadmisibil ca drumul să primeze, în faţa caselor. „Păi ce a fost aici prima dată? Drumul ăsta sau casele?!”, întreabă, retoric, unul dintre ei. „Am aşteptat 40 de ani (pentru asfalt – n.r.) şi acum uite că-şi bat joc de noi!”, exclamă un alt riveran supărat.
Jos bordurile!
Variantele compensatorii oferite de constructor îi lasă reci pe oameni. Şeful muncitorilor de pe şantier le-a oferit oamenilor să le amenajeze canale de scurgere pe trotuar, pentru drenarea apelor din curţi. Aceasta pentru că, sunt convinşi cei de la Selina, oamenii nu vor avea probleme cu apa de pe drum, lucrarea fiind prevăzută cu rigole lângă borduri, din 50 în 50 de metri.
„Ce facem cu gura de scurgere dacă îngheaţă? De ce să căutăm soluţii alternative, în loc să îndreptăm greşeala? Ei se limitează strict la strada Nojoridului, dar vor veni cu acelaşi nivel şi pe străzile adiacente. Între Apateului şi Nojoridului e o diferenţă de 70-80 de centimetri. Cred că încearcă să ne pună în faţa faptului împlinit”, ripostează Ionel Graur, deloc convins că Primăria va veni până la urmă în ajutorul oamenilor. Singura soluţie agreată de Graur şi de vecinii săi e coborârea bordurilor şi, deci, a drumului, sub nivelul caselor.
CĂLIN CORPAŞ
Citiți principiile noastre de moderare aici!