Deşi niciunul dintre proiectele depuse în etapa precedentă a bugetării participative nu a fost, încă, pus în practică, orădenii s-au implicat şi anul acesta cu idei, de multe ori, originale şi fezabile.

Una dintre cele mai importante modificări, faţă de anul trecut, este restricţionarea accesului la bugetare a proiectelor care nu au finalitate în spaţii publice, deschise unor categorii cât mai largi de orădeni.

„De la 1 august, dată la care a demarat această nouă sesiune și până în prezent, au fost depuse proiecte care privesc printre altele: construirea primului skatepark din Oradea în vecinătatea noului parc sportiv Salca III; crearea unui coridor verde pe liniile de tramvai și reabilitarea străzii Corneliu Coposu; zugrăvirea în culori vii a fațadelor clădirilor de pe malul Crișului (zona între restaurantul Mediterana până la restaurantul The Bridge) și amplasarea unor bărcuțe pentru plimbări pe Crișul Repede (de la Podul Intelectualilor până la Podul Ladislau); amenajarea de rastele securizate în cartierele de blocuri; toalete publice automate; amenajarea unei zone în Cetate dedicată Meridianului 0 din Oradea; Studio muzical în Cetate; construirea unui elevator de apă din Pârâul Pețea; amenajare de fântâni publice; modernizarea Podului Intelectualilor; modernizarea Parcului Petofi sau înființarea de puncte pentru relații cu publicul ale Primăriei, în cartierele Episcopia sau Regerius”, transmite Primăria.

Se vor alege 10

Dintre cele depuse, vor intra în etapa următoare – de finanţare şi implementare – 10 proiecte. Acestea ar urma să se regăsească în bugetul oraşului pe 2019. Valoarea bugetului propus în cadrul procesului de bugetare participativă este de 1.500.000 euro/an bugetar. Valoarea estimată pentru un proiect propus trebuie să se încadreze în suma maximă de 200.000 euro, inclusiv TVA.

La bugetarea participativă pot depune proiecte persoane fizice care au domiciliul sau reşedinţa în Oradea şi care au împlinit vârsta de cel puţin 18 ani.

Depunerea proiectelor se poate realiza prin platforma on-line dedicată bugetării participative activ.oradea.ro, dar și în scris, registratura din Piramidă, în baza formularului care se poate cere la ghişee.

Ca la Timişoara

La începutul, ca rezultat al grevelor de la OTL SA, primăria şi operatorul de transport în comun au anunţat rărirea curselor pe liniile urbane. Efectul direct: timp în plus, pierdut de orădeni aiurea, în staţiile OTL, în frig sau caniculă, în funcţie de anotimp. Conducerea OTL anunţa pe atunci că va cumpăra o aplicaţie prin care orădenii să poată urmări pe telefoane frecvenţa curselor şi locul în care se află mijlocul de transport în comun de care au nevoie, aşa cum există, de exemplu, în Timişoara. Între timp, proiectul pare să fi fost abandonat de OTL dar o propunere în acest sens figurează între proiectele depuse în bugetarea participativă. Despre aplicaţia de transport public pentru telefoanele mobile, iniţiatorul spune că e „probabil, cel mai simplu şi ieftin mod de a face transportul în comun din Oradea mai convenabil. Cu ajutorul acestei aplicatii, atât orădenii cât şi turiştii vor petrece mai puţin timp în staţii aşteptând autobuzele şi tramvaiele şi vor şti exact cand vine mijlocul de transport în comun de care au nevoie. De asemenea, o posibilă consecinţă pozitivă ar putea fi că cetăţenii să foloseasca mai des transportul în comun şi mai puţin maşina”.

Pasajele subterane

Pasajele pietonale subterane sunt, de asemenea, între preocupările iniţiatorilor de proiecte. Unul propune decorarea pasajului subteran de pe Dacia cu un mozaic artistic urban: „la noi, ca urmare a moştenirii comuniste, oraşul suferă destul de mult la capitolul estetic în multe zone ale sale, iar mozaicul mural, realizat din materiale reciclate şi prin muncă voluntară, ar putea fi o soluţie eficientă şi viabilă la remedierea parţială a acestei probleme”.

Un altul propune modernizarea copertinelor care acoperă pasajele, acum acoperite cu nişte coviltire de policarbonat, învechite şi distruse.

„Pe teritoriul orașului există, în acest moment, cinci pasaje pietonale subterane, cu 22/23 de guri de intrare/ieșire. Nu am socotit pasajul de la Piața Rogerius, care are alt tip de acces. De asemenea, nu am luat în considerare gurile din incinta gării CFR. În momentul de față, toate aceste 22/23 de guri se află pe domeniul public și sunt acoperite cu o structură metalică și policarbonat”, precizează iniţiatorul.

El propune „înlocuirea policarbonatului de pe toate aceste guri cu sticlă securizată curbată și plată, montată (cu concurs de proiectare – fie studenti in parteneriat cu Fac. de Arhitectura sau Design de la Universitatea Oradea, fie cu arhitecti si OAR)”, construirea unei trepte suplimentare la intrarea în pasajul de la Crişul – Pasteur – Republicii ca să împiedice apa să pătrundă în pasaj, montarea de pavaj anti-alunecare pe trepte, montarea de lumini şi balustrade noi în toate gurile de intare în pasaje.
Există şi propunerea de accesibilizare a pasajelor subterane pentru cei cu handicap locomotor, mame cu cărucioare sau biciclişti.

Obesliscul se întoarce!

Alte proiecte inedite se referă la refuncţionalizarea turnului de apă din Rogerius, la înfiinţarea de frigidere comunitare ca măsură de stopare a risipei de alimente sau a unui cimitir-parc pentru animalele de companie.

Bugetarea participativă din acest an marchează şi revenirea în discuţie a obeliscului propus în Piaţa Unirii, dar abandonat ca nepotrivit cu locul. Iniţiatorul propune „realizarea unui column monumental în centru, Piaţa Unirii, făcut din marmură şi sculpat cu descrierea istoriei oraşului, cu o înălţime de minim 10 metri”.

Verificare şi votare

Următorul pas este analiza tehnică și legală a proiectelor, realizată de angajaţii Primăriei. „Comisia își rezervă dreptul de a ajusta proiectele. Pot exista propuneri care necesită ajustări tehnice şi estimarea mai eficientă a costurilor din partea municipalităţii, pentru a putea fi asumate/supuse votului şi ulterior implementate”, trasmite Primăria.

Votul cetăţenilor, online şi în cadrul unor dezbateri, va decide care dintre proiecte merge la finanţare şi care nu.