Rezultatele UDMR în alegerile de duminică, uşor mai mici decât cele din scrutinele anterioare, oferă câteva noutăţi absolute, observă deputatul Szabo Odon. „Au fost doi candidaţi maghiari, lucru care nu este şi nu dorim să devină uzual”, spune el, de dragul coerenţei în dialogul cu majoritatea română.
Apoi, acesta se laudă cu accesul Uniunii „pe podium”, în Bihor: dacă acum 4 ani UDMR nu se afla în primele trei din topul bihorean – clasamentul fiind Băsescu, Antonescu şi Geoană, votul de duminică l-a pus pe Kelemen Hunor pe locul trei în preferinţele bihorenilor, după Klaus Iohannis şi Victor Ponta.
Cere demisii în PPMT
„Prezenţa la vot la alegerile prezidenţiale este constant mai mică. Din 1992 încoace, Frunda, Bella şi Hunor au primit mai puţine voturi decât primeşte de obicei primeşte uniunea la alegerile locale sau parlamementare”, spune deputatul, punctând realitatea că lipsa unei mizei directe nu entuziasmează electoratul maghiar.
În Bihor, cu peste 30.000 de voturi UDMR a adunat 12% din voturile exprimate. „Contracandidatul nostru maghiar, deşi localnic, deşi cunoscut, a luat 2,75% din voturi. În total, electoratul maghiar a totalizat 14,4%”, zice Szabo. Concluzia sa: „Nu e adevărat că mai mulţi candidaţi maghiari pe buletinele de vot înseamnă mai mulţi maghiari la vot. Această minciună am auzit-o la alegerile anterioare, din 2004, încoace. De 10 ani sunt alţi candidaţi maghiari decât ai UDMR. Acest lucru nu a dus la creşterea numărului de participanţi maghiari la vot.
Trebuie asumat un lucru foarte clar: comunitatea maghiară trebuie să rămână unită în jurul celei mai puternice forţe din România, care este UDMR”.
„Cu candidat local, contracandidaţii noştri au luat circa 18%. Dl. Johannis, în judeţul Sibiu, a luat peste 70% din voturi. Dacă e aşa, şi în comuna mea, în judeţul meu natal, nu m-ar vota majoritatea, înseamnă că n-am ce cpăuta în politică nu 25 de ani de activitate politică. E o notă dată contracandidaţilor UDMR. Domnul Toro Tibor şi Szilagy Zsolt ar trebui să-şi dea demisia pentru că au minţi comunitatea şi au slăbit-o prin atitudinea lor. Au fost mai mari adversari ai comunităţii maghiare decât Vadim Tudor şi Gheorghe Funar. Dezbinare înseamnă slăbiciunea comunităţii”, insistă Szabo.
Acesta ridică un semn de întrebare şi cu privire la listele de semnături – PPMT n-a luat nici 25% din numărul de semnături. Ipotezele UDMR: ori sunt semnături falsificate, ori candidatul a fost atât de slab că a fost abandonat pe parcurs de susţinători.
Alţi candidaţi care au luat din electoratul maghiar sunt Klaus Iohannis şi Călin Popescu Tăriceanu.
Uniune, ofer 3,5%…
Szabo s-a ferit să spună care este opţiunea Uniunii în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale. A zis că o şedinţă a conducerii operative va avea loc joi, la Cluj Napoca, la convocarea lui Kelemen Hunor. Aceasta din urmă este „negociatorul” Uniunii în discuţiile cu coaliţia guvernamentală, cu care se va întâlni azi.
„Va trebui să avem o discuţie, joi, la Cluj Napoca, în Consiliul Operativ UDMR. În urma acesteia se va decide dacă vom recomanda pe cineva şi pe care dintre cei doi”, anunţă deputatul.
„Aceste voturi, peste 3,4 %, pot fi decisive pentru cel care va câştiga aceste alegeri. Dacă iei 3,5 dintr-o parte asta înseamnă 7% marjă de mişcare”, spune Szabo, lăudând „produsul” electoral obţinut. Exemplificând disciplina la vot, acesta a invocat rezultate obţinute în alegerile din 2012, în favoarea lui Năstase: „cele mai mari decalaje în Bihor, în 2002, în turul doi, au fost în satele şi comunităţile maghiare, unde Năstase a câştigat cu peste 70%”.
Întrebat despre candidatul spre care înclină, udemeristul a dat-o spre „Unire”. Ce ar vrea UDMR respectiv comunitatea să audă de la un preşedinte pe care l-ar susţine? „Că tot s-a vorbit de „unire”, vrem doar cele promise prin Declaraţia de independenţă de la 1918. Ceea ce doresc de la viitorul preşedinte este să ne respecte şi să nu creadă că primim pomană atunci când primim ceva înapoi, ceva ce a fost al nostru, de exemplu. (retrocedări n.r.) Pe de altă parte, sunt patru lucruri importante prinse în Declaraţia de independenţă: popoarele conlocuitoare se vor administra, instrui, judeca în limba proprie, prin indivizi din sânul lor şi vor avea reperezentanţă proporţională în corpurile legiuitoare şi de guvernare…”
În concluzie, Szabo spune că „Kelemen Hunor va avea întâlnire cu coaliţia, dar noi nu suntem orbi. Ar trebui să avem garanţii similare(cu cele primite de la actualul premier n.r.) de la primul ministru şi ar trebui să ştim cine va fi acesta”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!