Senatul Universităţii din Oradea a picat „examenul financiar” care arată că se impun măsuri de austeritate ca urmare a scăderii, de la an la an, a subvenţiei de la Minister.
Consiliul de Administraţie format din rector, prorectori şi decani a evitat concedieri semnificative propunând încărcarea normei didactice pentru a se reduce plata cu ora. Însă o parte din senatori, inclusiv studenţii din Senat, s-au opus, propunerea căzând la doar trei voturi.
„Votul din Senat arată şi că nu s-a explicat şi înţeles situaţia căreia trebuie să-i facem faţă. Totodată, am semnale că în economia respingerii propunerii a cântărit decisiv votul negativ al studenţilor din Senat. Aceasta deşi aprobarea propunerii nu îi viza direct, spre deosebire de respingerea ei. Acum mă bazez pe colegii şefi de departamente că vor opera corect asupra normelor didactice. Altfel nici nu vreau să mă gândesc ce se va întâmpla”, ne-a declarat rectorul Constantin Bungău înaintea unei şedinţe programate ieri tocmai cu şefii de departamente.
Dezamăgit de prestaţia unor colegi, rectorul Bungău mai atenţionează că „sunt cadre care merită să părăsească Universitatea dată fiind activitatea lor ştiinţifică foarte slabă în ultimii 5 ani”.
Votul din Senatul Universităţii arată că facultăţile mai „bănoase”, gen Ştiinţele Economice sau Medicina, nu vor să se solidarizeze cu facultăţile mai „sărace” financiar şi care sunt dispuse să accepte curba de sacrificiu salarial impusă de diminuarea de la an la an a subvenţiei de la Ministerul Educaţiei.
Evitând nominalizările, rectorul Bungău ne-a schiţat astfel situaţia: „Sunt Facultăţi cu buget mai mare sau mai mic, funcţie de venituri şi cheltuieli. Cadrele cu grade superioare, conferenţiar sau profesor universitar, aduc un plus de valoare academică dar şi o presiune superioară pe cheltuielile de salarizare. Sigur că facultăţile care atrag studenţi mai mulţi, au mai multe venituri din taxele de şcolarizare, cum e cazul Facultăţii de Ştiinţe Economice. Dar, de pildă, Istoria nu atrage mulţi studenţi la licenţă, dar are o şcoală doctorală foarte bună, cu 60 de doctoranzi. Şi atunci căreia să-i dau în cap?”.
Nedorind discriminări valorico-financiare între facultăţi, Consiliul de Administraţie al Universităţii a propus Senatului o măsură de austeritate generală prin încărcarea normei didactice de la nivelul minim prevăzut de lege cu 4 – 5 ore, dar oricum sub nivelul maxim prevăzut de lege, şi anume de 16 ore pe săptămână.
Astfel, propunerea C.A. format din rector, prorectori şi decani era ca un profesor să predea 12 ore pe săptămână, un conferenţiar 13, un şef de lucrări 14, iar un asistent 15 ore la departamentele cu excedent financiar, în timp ce departamentele cu deficit trebuiau să încarce normele la nivelul maxim, de 16 ore pe săptămână la clasă.
Ar fi redus 20% din posturi
„Consiliul de Administraţie a Universităţii a propus creşterea gradului de ore suplimentare cu +5 la conferenţiari şi profesorii universitari respectiv cu +4 pentru şefi de lucrări, lectori şi asistenţi. Aşa ar fi rezultat o comprimare a numărului de posturi vacante şi, pe alocuri, şi desfiinţarea unor posturi de asistenţi. Noi avem 1.600 de posture normate din care 1.116 sunt ocupate iar 484 sunt vacante. Conform legii, cele 484 de posture vacante sunt plătite cu ora fie la personalul nostru titular fie la profesorii asociaţi. Crescând norma am fi redus posturiel vacante şi, implicit, cheltuielile cu personalul”, ne-a prezentat rectorul Bungău ecuaţia propunerii.
Şedinţă explicativă
Urmare a votului negativ din Senat, Bungău a programat pentru ieri o şedinţă explicativă în special cu şefii de Departamente. „La Facultăţile cu buget pe minus sper că şefii de Departamente vor înţelege că trebuie să încarce posturile cadrelor didactice pentru a nu ajunge în situaţia de a nu putea plăti salariile”, s-a ante-exprimat Bungău.
Coordonatorul Universităţii ne-a amintit că, dacă în 2011 bugetul UO a fost de 44,19 milioane lei, în 2012, odată cu ierarhizarea în a doua categorie subvenţia a scăzut cu -14,2%, la 37,92 milioane lei.
„Iar anul acesta ni s-a aprobat un buget de 96,4% faţă de cel din 2012, cum s-a întâmplat, dealtfel, cu bugetele tuturor universităţilor din ţară. Pe de altă parte Ministerul ne-a obligat să creştem salariile. Ca atare, apare un deficit care ne obligă la reduceri financiare. Acestea sunt condiţiile, Ministerul subvenţionează foarte limitat învăţământul superior. Nici domnul ministru Pricopie nu ne-a putut face promisiuni deosebite la vizita ocazionată de jubileul nostru aniversar”, a recunoscut Bungău.
Arătând că subvenţia de la Stat abia acoperă acum cheltuielile salariale, rectorul a subliniat că instituţia are multe alte cheltuieli cu achiziţiile (minim 10 milioane de lei pe an), cu utilităţile, cu întreţinerea curăţeniei, plata deplasărilor, cota parte din finanţarea proiectelor europene etc.
Bani pentru cei buni
Rectorul Bungău subliniază că universitarii valoroşi şi harnici pot obţine recompense financiare suplimentare. „Pentru fiecare articol ISI oferim un grant de 2.000 de lei iar cadrele implicate în proiecte cu finanţare europeană de peste 10.000 de euro au salarizare suplimentară prin proiectele respective”, a amintit Bungău.
De cealaltă parte, şeful Executivului a atenţionat că „unele cadre ar merita să părăsească Universitatea dată fiind activitatea lor ştiinţifică foarte slabă în ultimii 5 ani” şi că vor fi sancţionate „toate cadrele cu coeficientul activităţii didactice şi de cercetare sub 60%”.
Universitarii slabi, la Comisie
Salarii pentru performanta
Citiți principiile noastre de moderare aici!